Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor de monitorizare a calității aerului, în cauza INFR(2017)2024. Decizia vine după opt ani de dialog administrativ în cadrul procedurii de infringement, începută prin scrisoarea de punere în întârziere din iunie 2017, urmată de o scrisoare suplimentară în 2019 și de avizul motivat transmis în iunie 2023.
• Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE stabilesc cerințe precise privind evaluarea calității aerului, de la numărul și amplasarea punctelor de prelevare până la obiectivele legate de calitatea datelor. Aceste elemente sunt esențiale pentru măsurarea corectă a poluanților și fundamentarea politicilor publice în domeniul mediului.
• În pofida eforturilor de modernizare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, România nu a reușit să atingă standardele impuse de legislația europeană. Evaluarea recentă a datelor arată că persistă deficiențe importante, în special privind numărul adecvat de puncte de prelevare și respectarea cerințelor de calitate a datelor.
• Comisia subliniază că lacunele privesc poluanți cheie: PM10, PM2.5, dioxid de sulf, oxizi de azot, metale grele și benzo(a)piren. Absența unor măsurători fiabile afectează capacitatea autorităților de a implementa măsuri eficiente de protejare a sănătății populației.
• Concluzia Comisiei este că progresele realizate până acum sunt insuficiente. Trimiterea cazului la Curtea de Justiție reprezintă pasul final în procedura de infringement, iar România riscă sancțiuni financiare dacă instanța confirmă neîndeplinirea obligațiilor europene. Potrivit Comisiei, doar o rețea complet conformă poate oferi datele necesare pentru o gestionare eficientă a calității aerului.
Sursa: Comisia Europeană