Companii aerospațiale europene intenționează să fuzioneze pentru a contracara dominația Starlink
Companiile europene care activează în domeniul aerospațial: Airbus, Thales şi Leonardo - au convenit pe 23 octombrie 2025 să îşi unească...
Un scenariu publicat în februarie 2026 de Citrini Research descrie o posibilă criză economică mondială declanșată nu de un eșec al inteligenței artificiale, ci de succesul ei accelerat. Analiza imaginează anul 2028 și arată cum automatizarea masivă a locurilor de muncă ar putea destabiliza economia globală. Potrivit scenariului, rata șomajului din SUA ar ajunge la 10,2% în iunie 2028, după ce companiile înlocuiesc rapid angajații din birouri cu sisteme de IA. În același timp, indicele bursier S&P 500 ar putea scădea cu 38% față de maximul atins în octombrie 2026, pe fondul reducerii consumului și al temerilor investitorilor.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește averea medie pe adult, cu 44.568 de euro, potrivit datelor din raportul Global Wealth Report 2025 realizat de UBS. Diferența față de statele din vârful clasamentului este uriașă: Luxemburg depășește 523.000 de euro per adult, iar Elveția ajunge la peste 634.000 de euro, evidențiind un contrast puternic între estul și vestul Europei.
Operatorul național al sistemului energetic ucrainean, Ukrenergo, a declarat că o eventuală suspendare a livrărilor de electricitate de urgență din Slovacia nu va avea niciun impact asupra funcționării rețelei energetice a țării. Reacția vine după ce premierul slovac, Robert Fico, a anunțat că operatorul rețelei electrice din Slovacia va refuza solicitările Ucrainei pentru furnizarea de energie de urgență, până la reluarea fluxurilor de petrol prin conducta Druzhba. Aceasta transportă petrol rusesc către Europa Centrală, traversând teritoriul ucrainean.
România a cumpărat Portul Giurgiulești din R. Moldova, situat la mică distanță atât de România, cât și de Ucraina. Portul, care are un terminal petrolier, două de cereale ș unul pentru alte mărfuri, va fi modernizat pentru transformarea acestuia într-un centru regional.
România a semnat un acord preliminar, cu o companie minieră din Statele Unite care deține licențe pentru zăcăminte de minerale rare din Groenlanda, în vederea construirii pe teritoriul românesc a unei rafinării pentru aceste materii prime critice. Documentul urmează să fie detaliat până la jumătatea lunii aprilie, când ar putea fi înaintat un memorandum Guvernului, pentru aprobarea etapelor şi a finanţării.
Datoria guvernamentală a României a trecut pentru prima oară pragul de 60 % din Produsul Intern Brut (PIB), ajungând la circa 1,12 miliarde lei în noiembrie 2025, respectiv aproximativ 60,2 % din PIB, potrivit datelor oficiale analizate de Profit.ro. Această valoare depăşeşte limita impusă de Tratatul de la Maastricht pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Conform datelor publicate de Banca Națională a României, datoria externă a crescut cu aproximativ 23,84 miliarde euro față de finalul lui 2024, atingând 227,347 miliarde euro. Majoritatea acestei datorii provin din obligații pe termen lung (179,431 miliarde euro), în timp ce datoria pe termen scurt este de 47,916 miliarde euro.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că România a avut în 2025 mai multă energie disponibilă decât în anul precedent, însă această creștere s-a bazat în principal pe importuri, nu pe producția internă. Resursele totale de energie primară au crescut cu 3,7%, dar producția internă a scăzut cu 2,3%. În același timp, importurile au urcat cu peste 10%, ajungând la 17,4 milioane tone echivalent petrol. Practic, întreaga creștere a resurselor energetice a fost acoperită din exterior.
Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a explicat într-o emisiune TV că deși s-au făcut investiții masive în producția de energie electrică „curată” în ultimii ani (panouri solare), nu s-a ținut pasul cu investiția în capacitatea de stocare, diferența dintre capacitate de producție și cea de stocare având drept rezultat deficitul de energie care ne obligă să importăm.
Agenția de rating Fitch a menținut ratingul de țară al României, BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată pentru investiții. Acest rating, BBB-, este acordat de Fitch României încă din 2011.
Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă faptul că economia României a intrat oficial în recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025. Această situație este determinată de înregistrarea a două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). În ultimul trimestru al anului trecut, economia a cunoscut o contracție semnificativă de 1,9% față de trimestrul anterior, după ce și în perioada iulie-septembrie fusese raportat un declin.
Acționarii Nuclearelectrica au aprobat investiția pentru centrala nucleară cu reactoare modulare mici de la Doicești, jud. Dâmbovița, România urmând să finanțeze în primă fază un singur reactor, de 77 MW, din totalul celor 6 planificate, cu un total de 482 de MW. Celelalte 5 reactoare vor fi construite dacă primul va funcționa optim.
The Guardian arată că România oferă unul dintre cele mai surprinzătoare exemple din lume de decuplare între creșterea economică și poluare. De la căderea comunismului, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 75%, în timp ce economia s-a extins semnificativ. Noile proiecte energetice, precum parcurile solare uriașe și extinderea energiei nucleare, reflectă o transformare profundă a unei economii cândva dependente de cărbune și petrol.
Frații Pavăl, proprietarii Dedeman, sunt la un pas de una dintre cele mai mari tranzacții din retailul românesc. Grupul francez Carrefour a anunțat oficial, la Bursa Euronext din Paris, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea operațiunilor din România, evaluate la 823 de milioane de euro.
Migrația persoanelor foarte bogate cunoaște cea mai amplă accelerare din istorie, pe fondul tensiunilor geopolitice și al schimbărilor rapide de politici fiscale. Potrivit UBS, 36% dintre cei 87 de miliardari intervievați s-au relocat cel puțin o dată în 2025, iar alți 9% iau în calcul mutarea. În rândul miliardarilor cu vârsta de cel mult 54 de ani, 44% s-au mutat anul trecut.
Parlamentul European a aprobat un nou pachet de împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, 60 de miliarde fiind pentru apărare, iar 30 de miliarde, pentru asistență macrofinanciară și sprijin bugetar.
România ar trebui să legifereze până cel târziu pe 20 noiembrie 2026 condiții mai bune privind creditele de consum: renunțarea în primele două săptămâni fără penalități și reducerea costurilor ascunse. O directivă europeană, care trebuie implementată și de România, prevede ca dobânzile penalizatoare și comisioanele de întârziere să fie plafonate, dar nu stabilește o valoare fixă.
Guvernul propune un pachet amplu de stimulare a investițiilor mari, cu obiectivul declarat de a crește producția internă, exporturile și competitivitatea economiei. Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică mai multe scheme de ajutor de stat, orientate către proiecte strategice și industrii cu potențial ridicat.
StartupCafe informează, pe baza unei analize Frames, că peste 60% dintre dezvoltatorii imobiliari din România prezintă un risc mare de insolvență, cu datorii totale de circa 7 miliarde de euro, dublu față de acum 10 ani. Cifra de afaceri în sector a scăzut de la 7,5 miliarde lei în 2022 la 6,4 miliarde în 2024.
Industria energiei nucleare traversează un moment de cotitură, determinat de convergența unor tehnologii noi, a cererii în creștere din partea marilor companii tehnologice și a schimbărilor de reglementare. Start-upuri precum TerraPower, fondată de Bill Gates, și Oklo, susținută de Sam Altman, încep să semneze acorduri majore cu operatori de centre de date, inclusiv Meta, într-un context în care consumul de energie al infrastructurii de inteligență artificială crește accelerat.
Noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu, s-a plâns recent de faptul că o foarte mare parte a șoferilor care parchează pe locurile de parcare din oraș marcate cu albastru (plată obligatorie), nu plătesc, în fapt, pentru timpul de staționare. Iar cei care sunt amendați, nu-și plătesc amenzile, iar Capitala nu are ce face, pentru că nu există cooperare cu Poliția Română și nu e clar cine deține respectivele mașini. O situația, desigur, ridicolă pentru o capitală a unei țări europene în secolul XXI. Dar aceasta este doar una dintre multiplele probleme în ce privește traficul și parcajul în București.
Contrar retoricii oficiale de la Washington, costul tarifelor vamale impuse de Statele Unite nu este suportat de exportatorii străini, ci aproape în totalitate de economia americană. Importatorii și consumatorii din SUA suportă 96% din povara tarifelor, potrivit unui nou studiu efectuat de Kiel Institute for the World Economy.
Partenerii comerciali ai Statelor Unite, presați de politicile tarifare imprevizibile ale președintelui american, Donald Trump, își caută tot mai activ adăpost în acorduri economice între ei. După un an de amenințări cu taxe vamale punitive, aliații tradiționali ai Washingtonului încearcă să-și reducă dependența de o Americă devenită mai protecționistă și mai puțin previzibilă.
Nominalizarea lui Kevin Warsh de către președintele SUA, Donald Trump, pentru funcția de președinte al Rezervei Federale a provocat o reacție dură pe piețele financiare, lovind direct aurul și argintul. Investitorii au interpretat anunțul ca un semnal de schimbare a direcției politicii monetare americane, ceea ce a dus la una dintre cele mai rapide și ample corecții din ultimii ani. Aurul a pierdut până la 10% într-o singură sesiune de tranzacționare iar argintul a scăzut cu până la 16%, înregistrând cea mai mare cădere intraday din istoria sa. Vânzările au accelerat imediat după anunțul făcut de Trump.
Fondul de redresare al Uniunii Europene, în valoare de aproximativ 955 de miliarde de dolari, conceput ca cel mai amplu program de stimulare economică de după Planul Marshall, întâmpină dificultăți în a produce transformările structurale promise. Lansat în 2020, în contextul prăbușirii economice provocate de pandemie, mecanismul „Next Generation EU” urmărea nu doar relansarea economiei, ci și accelerarea digitalizării și tranziției ecologice.
La începutul anului 2026, România rămâne printre statele UE cu salarii minime reduse dacă ne uităm strict la sumele în euro, dar poziția sa se îmbunătățește vizibil atunci când este luată în calcul puterea de cumpărare. Cu alte cuvinte, banii sunt puțini pe hârtie, dar pot cumpăra relativ mai mult decât în unele țări mai bogate. Salariul minim din România este de 795 euro pe lună, ceea ce o plasează în grupul celor 8 state UE cu salarii minime sub 1.000 de euro. În această categorie intră mai ales țări din estul și centrul Europei. România se află peste Bulgaria, dar sub state precum Cehia sau Slovacia. Diferențele față de vestul UE sunt însă mari: în Luxemburg, salariul minim ajunge la 2.704 euro, iar în Germania la 2.343 euro.
Parlamentul European face un pas decisiv spre reglementarea relației dintre IA generativă și drepturile de autor, printr-un raport adoptat de Comisia pentru afaceri juridice (JURI), care pune accent pe transparență, control și remunerare echitabilă pentru sectorul creativ din UE. Raportul stabilește că legislația europeană privind dreptul de autor trebuie să se aplice tuturor sistemelor de IA generativă disponibile pe piața UE, indiferent de locul unde sunt antrenate. Măsura urmărește să prevină ocolirea normelor europene prin mutarea proceselor de training în afara Uniunii și să asigure condiții de concurență egale pentru toți actorii.
Bursa de Valori București a avut cea mai bună lună din ultimii 14 ani în ianuarie, indicele BET (vezi mai jos ce reprezintă) urcând cu 11,26%, valoarea tranzacțiilor fiind de 2,29 miliarde lei.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat calendarul obligațiilor fiscale aferente lunii februarie 2026, o lună aglomerată pentru firme, PFA, instituții și alte categorii de contribuabili. Termenele sunt distribuite pe parcursul întregii luni și vizează atât raportări curente, cât și notificări cu impact direct asupra regimului de impozitare și de TVA.
Introducerea taxei de 25 de lei pe coletele extracomunitare (cunoscută ca „taxa Temu”), aplicată de la 1 ianuarie 2026, a cauzat o scădere imediată a volumelor de marfă pe Aeroportul Otopeni. Marii retaileri din Asia, precum Temu, Shein și Alibaba, au redirecționat fluxurile logistice către Budapesta pentru a evita costurile suplimentare și procedurile birocratice din România.
Elon Musk a anunțat o schimbare radicală în strategia Tesla, precizând că producătorul auto va înceta producția modelelor de lux Model S și Model X. Această decizie marchează sfârșitul unei ere pentru vehiculele care au definit imaginea brandului în ultimul deceniu. Motivul principal al acestei hotărâri este concentrarea totală a resurselor companiei către dezvoltarea și producția în masă a robotaxiurilor, vehicule autonome concepute pentru transportul de persoane fără intervenție umană.
Companiile europene care activează în domeniul aerospațial: Airbus, Thales şi Leonardo - au convenit pe 23 octombrie 2025 să îşi unească...