Reforma impozitării proprietății este prezentată de Guvern ca o corecție structurală necesară, susținută de date comparative clare. Înainte de modificări, România colecta doar 0,55% din PIB din impozite pe proprietate, de peste trei ori mai puțin decât media UE, de 1,85%. În plus, peste o treime din impozitele locale nu erau încasate, iar bazele de calcul erau neactualizate cu inflația, generând pierderi constante pentru bugetele locale.
• Măsurile au fost asumate formal prin PNRR încă din 2021–2022 și reiterate în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului. Amânarea deciziilor a pus în pericol încasarea cererilor de plată 4 și 5 din PNRR, estimate la 300–500 milioane euro, și a accentuat dependența autorităților locale de transferuri de la bugetul de stat.
• Impactul bugetar estimat este semnificativ: venituri suplimentare de circa 3,7 miliarde lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de 2025. Din această sumă, clădirile ar aduce +1,42 miliarde lei, terenurile +1,09 miliarde lei, iar autoturismele +1,18 miliarde lei, fonduri care rămân integral la bugetele locale.
• Creșterea medie a impozitelor pe clădiri și terenuri, estimată la 70–80%, rezultă din cumularea mai multor factori: majorarea bazei impozabile la 2.677 lei/mp, eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, precum și posibilitatea UAT de a majora cotele până la 0,2% sau chiar cu 100% în cazuri justificate.
• În cazul autovehiculelor, arhitectura bazată pe capacitatea cilindrică a fost păstrată, dar valorile pe fracțiuni de 200 cm³ au fost ajustate în funcție de norma Euro. Astfel, vehiculele mai poluante suportă impozite mai mari, iar diferențierea pentru hibride este condiționată strict de pragul de sub 50 g CO₂/km, conform jalonului PNRR M59.
Sursa: Guvernul României