Aproape 900.000 de români au primit noua carte electronică de identitate, însă tranziția la formatul digital se lovește de o problemă majoră: instituțiile publice și private nu sunt pregătite să citească cipul care conține adresa de domiciliu. Deși aceasta nu mai apare tipărită pe card, lipsa cititoarelor obligă cetățenii să prezinte documente suplimentare pentru a accesa servicii de bază.
• MAI confirmă că a primit numeroase sesizări privind imposibilitatea instituțiilor de a accesa datele electronice și admite că a transmis „mesaje de responsabilizare” către entitățile care transferă propriile obligații asupra cetățenilor.
• Pentru a evita blocajele, MAI oferă soluții provizorii: certificatul electronic de domiciliu emis online prin platforma HUB, aplicația de mobil RoCEIReader și certificatul fizic eliberat de Evidența populației.
• Utilizatorii semnalează însă erori ale aplicației RoCEIReader și dificultatea de a folosi documentele generate, mai ales în relațiile cu bănci, brokeri sau companii care nu le recunosc.
• Probleme apar și în relația cu autoritățile fiscale: ANAF nu acceptă documentele semnate cu certificatul de semnătură electronică avansată stocat pe CEI, deși acesta ar trebui să permită accesarea serviciilor digitale.
• CFR solicită dovada domiciliului pentru abonamentele studenților și pentru amenzile aplicate călătorilor, acceptând doar aplicația RoCEIReader sau certificatul fizic.
• Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Națională de Pensii Publice cer, la rândul lor, documente separate privind domiciliul.
• MAI susține că lucrează la interconectarea sistemelor informatice cu ANCPI, Ministerul Justiției, ONRC și sectorul asigurărilor, însă multe proceduri se află încă în fază de testare. În lipsa sancțiunilor pentru instituțiile nepregătite, costul digitalizării este suportat, deocamdată, tot de cetățeni.
Sursa: HotNews