În doar doi ani, România a reușit ceea ce părea de neimaginat: un sistem de garanție-returnare pentru ambalaje care a dus colectarea și reciclarea recipientelor de băuturi la niveluri de până la 94% în unele luni. Este una dintre cele mai spectaculoase transformări din Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât țara noastre pornea de la cele mai slabe performanțe în domeniu.
• Între 2011 și 2021, România a stagnat la o rată de reciclare a deșeurilor municipale între 11% și 14%, iar circularitatea materialelor era de doar 1%. Schimbarea a venit odată cu implementarea unui sistem modern, integrat, construit rapid și eficient, care astăzi este admirat și analizat de state vecine.
• Sistemul românesc, simplu și accesibil, cumpărătorul plătind 0,50 lei în plus pentru fiecare ambalaj de băuturi și primind suma înapoi când returnează recipientul, obligă magazinele să accepte ambalajele, fie prin automate, fie manual, iar cadrul legal prevede sancțiuni dacă acestea refuză. Astfel, chiar și cele mai mici magazine din mediul rural participă, ceea ce conferă sistemului o acoperire națională completă. Profiturile operatorului, RetuRO, sunt reinvestite exclusiv în funcționarea schemei, ceea ce asigură sustenabilitate și transparență.
• Succesul României este cu atât mai remarcabil cu cât alte țări care au implementat sisteme similare cu decenii în urmă se confruntă astăzi cu inerția propriilor modele. Modernizarea lor riscă să creeze confuzie în rândul consumatorilor, în timp ce România, intrând târziu în joc, a putut adopta direct tehnologii moderne – software de trasabilitate, centre de sortare construite după standarde actuale, o logistică națională integrată. Rezultatul: peste 7,5 miliarde de ambalaje returnate până în toamna anului 2025 și peste 500.000 de tone de materiale reciclabile de înaltă calitate colectate.
• Cel puțin 90% dintre români au folosit cel puțin o dată sistemul, iar 60% reciclează ambalajele în mod regulat. Comparativ, în unele state vest-europene, unde sistemele au rămas neschimbate de zeci de ani, gradul de utilizare stagnează sau chiar scade.
• Modelul românesc a atras interesul Poloniei, Turciei, Bulgariei, Moldovei și Serbiei, care discută cu autoritățile și operatorii din România pentru a prelua bune practici.
• Deși ambalajele de băuturi reprezintă doar 5% din totalul deșeurilor generate în țară, impactul vizibil este major: străzi mai curate, râuri fără PET-uri, comunități implicate.
• Provocarea următoare va fi extinderea treptată a sistemului către alte tipuri de ambalaje și dezvoltarea unor politici de re-utilizare care să reducă volumul total de deșeuri.
• După cum se poate observa, atunci când infrastructura, legislația și tehnologia sunt bine integrate, România poate nu doar recupera decalaje față de UE, ci poate deveni un reper, în ciuda auto-compătimirilor clasice conform cărora nimic nu funcționează cum trebuie...
Sursa: TheGuardian