„Brain rot” (putrezirea minții) a devenit unul dintre cele mai răspândite cuvinte folosite de adolescenții generației Z pentru a descrie senzația că mintea lor este „consumată” de Internet. Termenul, apărut în cultura online, nu are o definiție medicală, dar exprimă un adevăr intuitiv: epuizarea atenției, distragerea continuă și dificultatea de a mai gândi profund, după ore întregi de navigare pe diverse rețele.
• În esență, „brain rot” nu se referă doar la conținut amuzant sau absurd, ci la efectul consumului repetat de clipuri scurte, meme și glume care nu transmit informații utile. Exemple precum animațiile haotice de tip Skibidi Toilet, dansurile virale sau meme numerice „6-7” sunt considerate reprezentative pentru această categorie: distractive, dar lipsite de valoare formativă.
• Dr. Costantino Iadecola, neurolog la Weill Cornell Medicine, spune că mecanismul scrollului compulsiv seamănă cu cel al dependențelor: creierul este antrenat să caute recompense rapide. Fiecare clip scurt oferă un mic „val” de dopamină, substanța care ne face să revenim pentru încă un video, încă un swipe, încă un stimul. Cu timpul, creierul ajunge să aștepte doar explozii scurte de satisfacție, iar conținutul lung, conversațiile profunde sau lectura par „plictisitoare”.
• Dr. Nidhi Gupta, medic pediatru și autoare, explică pe înțelesul tuturor: „atenția noastră este limitată, iar când o bombardăm constant cu zgomot digital, pierdem lucruri importante — somn, liniște, relații, concentrare”. Adolescenții diagnosticați cu dependență de internet au arătat, în studii, perturbări ale conexiunilor din zonele creierului care gestionează atenția și memoria de lucru. Chiar dacă nu toți utilizatorii ajung la dependență clinică, medicii spun că este „probabilă” apariția unor efecte negative, când consumul de conținut slab calitativ este foarte mare.
• Interesant este că adolescenții folosesc termenul cu un amestec de umor și autocritică. A spune „am brain rot” înseamnă, de multe ori, „știu că exagerez, știu că mă prinde, dar nu mă pot opri”. Psihologul Lisa Damour confirmă că fiecare generație a avut formele ei de escapism, dar avertizează că diferența de azi este ritmul: conținutul digital este conceput să creeze obișnuință, nu să ne lase să ne deconectăm ușor.
• În Australia, o lege care interzice accesul pe social media sub 16 ani, aplicată din 10 decembrie 2025, arată cât de serioasă a devenit discuția despre efectele ecranelor asupra minții tinere.
• Soluțiile propuse nu înseamnă renunțare totală, ci schimbări inteligente: limite de timp, mai puține aplicații, acces doar din browser, pauze reale. „Voința singură nu funcționează, mediul contează mai mult”, spune Gupta. Iar pentru milioane de tineri, primul pas în 2026 este clar: să-și recupereze atenția din ghearele scrollului, înainte ca zgomotul digital să le devină singura realitate.
Sursa: CNN