Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că România a avut în 2025 mai multă energie disponibilă decât în anul precedent, însă această creștere s-a bazat în principal pe importuri, nu pe producția internă. Resursele totale de energie primară au crescut cu 3,7%, dar producția internă a scăzut cu 2,3%. În același timp, importurile au urcat cu peste 10%, ajungând la 17,4 milioane tone echivalent petrol. Practic, întreaga creștere a resurselor energetice a fost acoperită din exterior.
• Cea mai mare majorare s-a înregistrat la gazele naturale importate, care au crescut cu 75% față de 2024. Această evoluție indică o dependență tot mai mare de piețele externe pentru asigurarea consumului, mai ales în perioadele cu producție internă limitată.
• Importurile de țiței au crescut cu 7,6%, în timp ce producția internă de petrol a continuat să scadă. Și la cărbune s-a consemnat un declin al resurselor, ceea ce reduce aportul surselor tradiționale din producția locală.
• În sectorul energiei electrice, situația este similară. Deși consumul final a scăzut ușor, importurile de electricitate au crescut cu 32,3%, compensând reducerea producției interne, mai ales a celei hidro, afectată de condițiile meteorologice.
• Energia solară este singura sursă cu o creștere puternică, de peste 33%, însă dezvoltarea acesteia nu a reușit încă să compenseze scăderile din alte surse și nevoia de importuri.
• În ansamblu, datele arată că România traversează o perioadă în care consumă energie mai multă din afara granițelor. Această tendință poate influența prețurile, stabilitatea aprovizionării și securitatea energetică, mai ales într-un context regional volatil.
Sursa: INS