În timp ce discursul public despre viitorul Uniunii Europene este dominat de temeri legate de ascensiunea extremei drepte, o dinamică diferită prinde contur online, mai ales în rândul tinerilor. Pe rețelele sociale, o nouă generație promovează o viziune puternic pro-europeană, în care UE apare nu ca o alianță fragilă de state, ci ca un actor global coerent, capabil să rivalizeze cu Statele Unite sau China.
• Acest fenomen se manifestă printr-o avalanșă de meme, videoclipuri și imagini spectaculoase: soldați europeni futuriști, hărți imaginare ale unei Europe extinse, montaje cu monumente emblematice pe fundal de muzică electronică. Mesajul este: Europa unită este un proiect de putere, demnitate și autonomie strategică.
• În ultimii doi ani, acest tip de conținut a acumulat miliarde de vizualizări pe platforme precum X, TikTok și Instagram, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor comerciale cu Statele Unite și al atacurilor verbale la adresa UE venite dinspre lideri sau figuri influente din afara continentului.
• Deși adesea etichetată drept propagandă superficială sau conținut generat de inteligență artificială, această mișcare online exprimă mai mult decât estetică și entuziasm digital. Pentru creatorii ei, majoritatea sub 35 de ani, miza este recâștigarea unui sentiment de control și relevanță într-o lume percepută ca instabilă și dominată de mari puteri externe. Termeni precum „federalism european”, „pan-europenism” sau chiar „imperiu european” sunt folosiți diferit, reflectând o diversitate ideologică ce merge de la stânga la dreapta radicală.
• Această efervescență virtuală are și corespondențe în realitatea politică. Sondajele recente arată un sprijin record pentru UE, inclusiv pentru o integrare mai profundă în domeniul apărării și securității. Ideea unei armate europene, mult timp considerată utopică, este susținută de majorități semnificative în mai multe state. Partide pan-europene precum Volt Europa își extind prezența, iar lideri tineri cu discurs pro-european obțin rezultate electorale notabile.
• În contrast, liderii actuali ai UE rămân prudenți, preferând un „realism european” care evită pașii îndrăzneți spre federalizare. Totuși, diferența majoră față de perioada Brexit este că aproape nimeni nu mai contestă apartenența la UE. Disputa s-a mutat de la „dacă” Europa unită trebuie să existe la „ce fel de Europă” va fi.
• Astfel, dincolo de meme-uri și imagini idealizate, se conturează o schimbare de generație și de orizont politic. „Statele Unite ale Europei” pot rămâne, pentru moment, un proiect imaginar, dar energia care îl alimentează este reală și ar putea remodela politica europeană în anii următori.
Sursa: Politico