TheGuardian arată că la un an după realegerea lui Donald Trump, acuzațiile privind folosirea funcției prezidențiale pentru interese private au căpătat dimensiuni internaționale. De la presiuni asupra justiției în Balcani și evacuări forțate în Asia, până la grațieri acordate unor personaje controversate din lumea cripto, toate par să aibă un numitor comun: extinderea agresivă a imperiului financiar al familiei Trump. Dacă în primul mandat temerile priveau suita luxoasă rezervată liderilor străini la hotelul Trump din Washington, astăzi familia prezidențială derulează un val global de proiecte – de la zgârie-nori la stațiuni de golf și criptomonede – exact în țările unde deciziile Casei Albe pot înclina balanța.
• Donald Jr. și Eric Trump, formal responsabili de afacerile familiei, insistă că există un „zid imens” între business și puterea politică a tatălui lor. Dar experți în etică și foști oficiali americani avertizează că această combinație dintre interese economice și putere geopolitică produce un „sistem pay-to-play” fără precedent. Rolul lui Trump ca lider global permite, direct sau indirect, favorizarea regimurilor autoritare, destabilizarea instituțiilor și erodarea principiului conform căruia funcția publică nu se negociază contra câștiguri private.
• Cel mai vizibil fenomen se manifestă în statele petroliere din Golf, vechi parteneri atât economic, cât și politic ai clanului Trump. În Oman, Dubai și Arabia Saudită, noi proiecte imobiliare – stațiuni, hoteluri, terenuri de golf – avansează într-un ritm accelerat. Vizitele diplomatice ale președintelui coincid adesea cu aprobări rapide, investiții masive sau livrări de armament. În Qatar, o înțelegere imobiliară a precedat atât primirea unui avion privat de lux pentru uz prezidențial, cât și o decizie militară majoră: trimiterea de trupe americane pentru apărarea statului.
• Acest model s-a repetat în Serbia, unde autoritățile au acționat pentru a netezi drumul către Trump Tower Belgrade, un proiect de 500 milioane de dolari. Presiuni exercitate asupra experților în patrimoniu, documente falsificate și atacuri politice împotriva procurorilor par să fi avut un singur scop: accelerarea dezvoltării imobiliare coordonate de apropiații familiei Trump. În schimb, ce a primit regimul sârb rămâne neclar, însă coincidențele geopolitice stârnesc întrebări.
• În Vietnam, un proiect de 1,5 miliarde de dolari a obținut aprobări record în doar trei luni, într-o țară unde astfel de permise sunt notoriu greu de obținut. Trump a obținut imediat un cec de 5 milioane de dolari pentru licențierea numelui, în timp ce țăranii expropriați au primit despăgubiri infime. La scurt timp după vizita lui Eric Trump, tarifele comerciale americane pentru Vietnam au fost reduse de la 46% la 20%. Nimic nu dovedește o tranzacție directă, dar suspiciunile sunt inevitabile într-un context în care marile decizii politice se suprapun cu interesele de familie.
• Marea revelație financiară vine însă din zona cripto. În primele șase luni ale anului, veniturile familiei au crescut de 17 ori, peste 90% provenind de la World Liberty Financial, compania care lansează stablecoinul USD1. O tranzacție de două miliarde de dolari cu Binance – plătită integral în USD1 – poate genera zeci de milioane anual pentru compania controlată de fiii președintelui. Pe fundal, grațierea fondatorului Binance, condamnat pentru încălcarea legilor americane, ridică semne de întrebare. Trump spune că nu știe cine e Zhao, dar momentul deciziei, imediat după afacerea criptografică, a alimentat îngrijorările.
• În final, percepția globală este că favorurile politice se pot cumpăra. În Indonezia, un proiect Trump este blocat, iar președintele indonezian a fost surprins cerându-i lui Trump o întrevedere cu Eric, chiar în mijlocul unui summit diplomatic. Pentru experți, acesta este un semnal alarmant: corupția nu mai este un pericol punctual, ci „norma geopoliticii”, după cum o spune Ben Rhodes, fost consilier la Casa Albă.
Pe măsură ce familia Trump acumulează contracte, datorii politice și alianțe profitabile, rămâne deschisă întrebarea centrală: cât din politica externă americană mai servește interesul național – și cât din ea servește, de fapt, portofoliul privat al celui mai puternic om din lume?
Sursa: TheGuardian