Argentina traversează una dintre cele mai radicale transformări ale legislației muncii din ultimele decenii, în cadrul programului economic promovat de președinte, Javier Milei. Reforma, aprobată recent de Senat și aflată în continuare în proces legislativ, modifică profund relațiile dintre angajatori și angajați și a declanșat proteste ample în capitala Buenos Aires și în alte orașe.
Javier Milei a ajuns la putere la sfârșitul anului 2023 cu un program libertarian care promitea reducerea rolului statului și liberalizarea economiei. Argentina se confruntă de ani de zile cu inflație foarte ridicată, stagnare economică și o piață a muncii în care aproximativ jumătate dintre angajați lucrează informal, fără protecții legale.
Guvernul susține că legislația muncii, în mare parte neschimbată din anii 1970, descurajează angajarea și investițiile. Reforma este prezentată ca o „transformare profundă” necesară pentru a moderniza economia și a reduce birocrația.
În același timp, sindicatele și opoziția afirmă că aceste schimbări subminează drepturile angajaților și transferă riscurile economice asupra acestora.
Una dintre cele mai controversate prevederi permite extinderea zilei de lucru de la standardul tradițional de 8 ore la până la 12 ore, printr-un sistem flexibil de „bancă de ore”, în care orele suplimentare pot fi compensate ulterior, nu neapărat plătite imediat.
Reforma include și alte modificări majore:
-
facilitarea concedierilor și reducerea costurilor indemnizațiilor pentru angajatori;
-
limitarea dreptului la grevă, prin obligativitatea menținerii unor servicii minime în sectoarele esențiale;
-
posibilitatea de a plăti salarii în valută sau chiar în natură, precum hrană sau cazare;
-
slăbirea rolului sindicatelor și prioritizarea acordurilor directe între angajat și companie.
Guvernul argumentează că aceste măsuri vor încuraja firmele să angajeze mai ușor și vor reduce munca „la negru”, crescând competitivitatea economiei. Criticii, însă, susțin că reforma reduce protecțiile și crește riscul de exploatare.
Reforma a declanșat proteste ample, în special în Buenos Aires, unde mii de oameni s-au adunat în fața Congresului în timpul dezbaterilor parlamentare.
Manifestațiile au degenerat uneori în violențe. Protestatarii au aruncat obiecte asupra poliției, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene. Zeci de persoane au fost arestate și mai multe au fost rănite.
În unele estimări, protestele au provocat sute de răniți și zeci de arestări, reflectând intensitatea opoziției sociale.
Sindicatele majore au organizat demonstrații și greve, afirmând că reforma „întărește poziția angajatorilor și slăbește cea a lucrătorilor”.
Protestele împotriva reformelor lui Milei nu sunt un fenomen nou: zeci de mii de oameni au participat la manifestații similare încă din 2024, iar tensiunile sociale au rămas ridicate de atunci.
Argentina are o tradiție puternică de protecție a muncii, influențată de peronism, ideologie care pune accent pe rolul statului și al sindicatelor. Reformele lui Milei reprezintă o ruptură clară de acest model.
Susținătorii reformei — în special mediul de afaceri — afirmă că rigiditatea actuală a pieței muncii a contribuit la stagnare economică și la extinderea economiei informale.
Oponenții consideră însă că schimbările vor duce la precarizarea muncii și la creșterea inegalității.
Deși Senatul a aprobat reforma, aceasta trebuie încă adoptată și de Camera Deputaților pentru a deveni lege.
Chiar dacă va fi aprobată definitiv, este probabil ca reforma să fie contestată în instanță și să continue să provoace proteste. Sindicatele și opoziția politică au promis deja că vor încerca să blocheze aplicarea ei.
Indiferent de rezultat, reforma legislației muncii marchează un moment decisiv pentru Argentina, reflectând o schimbare profundă a modelului economic și social al țării — și testând limitele acceptării publice a unei transformări rapide și radicale.
Sursa: Reuters