Mâine, 7 decembrie, sunt alegeri pentru funcția de primar-general al Bucureștiului. Aproape toți candidații relevanți s-au bazat în campanie, se pare, pe publicitatea electorală și evitarea, pe cât posibil, a oricăror contexte în care ar fi putut fi puși în dificultate. Daniel Băluță, Ciprian Ciucu și Anca Alexandrescu au refuzat participarea la dezbateri electorale cu principalii contracandidați, preferând să participe la emisiuni cu, de regulă, jurnaliști prietenoși și să se auto-promoveze în mediul online în funcție de buget și posibilități (reclamă plătită sau clipuri promovate pe propriile canale). Dar ce nu doresc, în fapt, candidații să ajungă la alegători?
• De exemplu, Daniel Băluță este acuzat într-un articol de astăzi din BuletinDeBucurești că nici măcar nu s-a obosit să răspundă unei solicitări de interviu, menționând o lungă listă de subiecte care ar fi meritat discutate în scopul informării publicului. Publicația explică refuzul prin următoarele: „nu este un act de orgoliu, ci o strategie de supraviețuire politică. Într-o confruntare directă, fără plasă de siguranță, imaginea construită atent din randări și clipuri video riscă să se prăbușească sub greutatea întrebărilor unor jurnaliști care sunt la firul ierbii, zilnic, cu lupa pe cele șapte administrații ale Capitalei”.
Un alt articol de acum 2 zile arată că în urmă cu câteva luni „primăria sectorului 4 a încheiat în urmă cu câteva luni un contract de aproape un milion de euro cu mai multe trusturi de presă – Antena 3, România TV, Prima, B1 TV și Realitatea TV” și că acesta este motivul pentru care „nicio televiziune de știri nu a suflat o vorbă despre investigația legată de averea uriașă a familiei lui Daniel Băluță” (detalii mai jos).
• Singurul candidat care a solicitat dezbateri este cel care ar fi avut, cel mai probabil, cel mai mult de câștigat de pe urma acestora: Cătălin Drulă, care nu este cunoscut cu suspiciuni/ fapte de corupție. Acesta ar fi mizat pe faptul că ar fi putut să-i pună în dificultate cu diverse acuzații - iar el ar fi beneficiat prin voturi suplimentare. Cătălin Drulă are și avantajul/dezavantajul de a nu fi fost primar: avantaj - pentru că nu i se pot imputa lucruri legate de această activitate; dezavantaj - pentru că nu poate utiliza, drept carte de vizită, realizări ca primar.
• În mod cert, o dezbatere televizată ar fi avut o audiență mare, prilej pentru publicul interesat să afle care sunt promisiunile candidaților, dar și care sunt acuzațiile unor candidați la adresa altora. Și atunci probabil că ar fi avut loc schimbări importante în intenția de vot. Fără o dezbatere este nevoie, într-adevăr, de un efort mare pentru a afla ce promite fiecare candidat și ce „umbre” îi însoțesc pe aceștia, efort la care nu sunt toți alegătorii dispuși.
De ce au refuzat cei trei candidați dezbaterea? Iată câteva motive pentru fiecare.
→ Daniel Băluță (PSD)
Daniel Băluță a fost atacat pe trei mari direcții.
- Prima ține de averea familiei: o investigație PublicRecord au arătat că părinții săi, prezentați de primar drept „doi oameni simpli”, au cumpărat într-o singură zi opt apartamente în fostul Rin Grand Hotel, la prețuri sub media pieței, și că familia a acumulat proprietăți de peste 1,5 milioane de euro, într-un context în care firme apropiate primăriei au primit contracte și avize urbanistice favorabile.
- A doua linie de atac vizează zona de „mafia imobiliară”: ar fi girat dezvoltări contestate urbanistic, inclusiv pe spații verzi, și că administrația sa ar fi apropiată de dezvoltatori și de personaje controversate, de la șefi de instituții anchetați la membri ai unor clanuri interlope – acuzații pe care Băluță le respinge public, vorbind despre „legende urbane” și prezentându-se drept adversar al „rechinilor imobiliari”.
- A treia direcție este cea bugetar-administrativă: Cătălin Drulă îl acuză că „falimentează sectorul 4”, umflând artificial veniturile cu bani din PNDL/„Anghel Saligny” care nu există în execuție, acumulând datorii și dobânzi mari („Doar pe 2025, Sectorul 4 va plăti 100 de milioane de lei dobânzi. Enorm.”) și prezentând drept „fonduri europene” finanțări care sunt, de fapt, de la bugetul național.
→ Ciprian Ciucu (PNL)
Acuzaţii și teme de controversă pentru Ciprian Ciucu:
- „Ambasadele” de pe strada Timonierului 26 - proiect imobiliar mascat. Unul dintre cele mai pregnante atacuri îi vine din partea Cătălin Drulă. Drulă îl acuză pe Ciucu că a aprobat un proiect pe terenul fostei fabrici APROMAT din Sectorul 6, sub titulatura falsă de „sedii pentru organisme extraterritoriale” (ambasade, consulate), de fapt un bloc P+9. Potrivit criticilor, această „mascare” ar fi permis dublarea densităţii de construire și transformarea unui teren rezervat spațiilor publice într-o afacere profitabilă pentru dezvoltatori. Din datele deținute, Ciucu nu a răspuns la aceste acuzații.
- Legături cu dezvoltatori şi urbanism contestat — complexul imobiliar Exigent — Ciucu este acuzat de Drulă că a cedat presiunilor unui dezvoltator imobiliar și a permis construirea complexului Exigent cu indicatori urbanistici controversați. În replică, Ciucu admite că „nu este mândru” de acei indicatori din faza 5 autorizată pe mandatul său, dar susține că a preluat un proiect deja demarat și că respectiva zonă fusese industrială și degradată. „Nu sunt mândru de acei indicatori de urbanism, dar eram și eu la început; încă nu înțelegeam lucrul atât de bine”.
- Acuzaţii privind manipularea sondajelor de opinie. În campanie, după ce un sondaj îl plasa pe Ciucu pe primul loc, Drulă a acuzat că sondajele ar fi fost manipulate pentru a favoriza candidatul PNL. Ciucu a respins aceste acuzaţii, cerând rivalilor să își publice propriile sondaje.
→ Anca Alexandrescu (susținută de AUR)
- Anca Alexandrescu a fost vizată de atacuri concentrate pe trecutul ei politic și pe rolul de „vârf de lance” al curentului suveranist. G4Media o descrie ca pe „colaboratoarea borfașilor”, arătând că a lucrat, ca om de comunicare, cu Adrian Năstase, Sorin Oprescu, Liviu Dragnea și Maricel Păcuraru – politicieni sau oameni de afaceri cu condamnări grele pentru corupție – și că a fost promovată de aceștia în funcții bine plătite la companii și instituții de stat, în timp ce ea se prezintă azi ca figură anti-sistem.
- Același articol și alte analize o critică pentru limbajul agresiv din emisiunea „Culisele statului paralel”, pentru atacurile sistematice la UE și la lupta anticorupție și pentru faptul că, în campanie, vine cu retorică și simboluri naționaliste mai mult decât cu soluții administrative concrete.
- O altă linie de atac ține de relația cu AUR și George Simion: o investigație a arătat că AUR ar fi plătit aproximativ un milion de euro pentru o zi de promovare electorală pe Realitatea Plus, inclusiv circa 450.000 de euro pentru două ore în emisiunea moderată de Alexandrescu, cu cerere de decontare de la bugetul de stat; ea respinge acuzațiile de privilegiu sau trafic de influență, vorbind despre „dublă măsură” și susținând că și alte partide cumpără masiv spațiu TV.
- În fine, presa mainstream leagă candidatura ei de un bloc mai larg „suveranist”, alături de Lia Savonea, George Simion și Călin Georgescu, acuzat de eurofobie și de dorința de a păstra banii UE, dar de a scăpa de regulile de transparență și justiție atașate acestora.
• Chiar dacă el este cel care cerut dezbateri, și Cătălin Drulă este însoțit de anumite acuzații.
→ Cătălin Drulă (USR)
- Cătălin Drulă a fost atacat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care l-a prezentat ca „adevăratul dușman al bucureștenilor” și „întruchiparea haosului”, legându-l de percepția de conflict permanent și de haos administrativ asociat USR/şi acuzându-l de performanțe slabe în mandatul de ministru al transporturilor.
- PNL și candidați din zona dreptei l-au acuzat că fragmentează votul anti-PSD, refuzând să se retragă în favoarea lui Ciprian Ciucu, punându-i eticheta de politician „iresponsabil” sau care „lucrează, de fapt, pentru PSD” – acuzații politice, fără probă juridică, dar foarte prezente în dezbatere.
- A mai existat un episod în care Vlad Gheorghe, candidat DREPT, l-a acuzat că i-a plagiat sloganul de campanie „Un singur București, un singur primar”; Gheorghe a mers până la a anunța înregistrarea sloganului la OSIM.
• Ce promit candidații dacă ajung să câștige alegerile, puteți citi aici.
• Ce spun sondajele de opinie cu privire la șansele acestora, puteți citi aici.