Uciderea ayatollahului Ali Khamenei, într-o lovitură israeliană susținută de Statele Unite, a generat la Moscova o reacție oficială dură, dar atent calibrată. Kremlinul a combinat condamnarea fermă a atacului cu un mesaj pragmatic privind prioritățile strategice ale Rusiei. Președintele Vladimir Putin a denunțat asasinatul drept „crimă comisă cu încălcarea cinică a tuturor normelor moralei umane și ale dreptului internațional”. Formula utilizată depășește ca intensitate reacțiile anterioare ale Moscovei față de alte schimbări de regim din state aliate. Cu toate acestea, liderul rus a evitat să numească explicit Statele Unite sau Israelul drept responsabile.
• În spațiul public pro-Kremlin, tonul a fost mult mai agresiv. Fostul președinte Dmitry Medvedev a susținut că Washingtonul și-a arătat „adevărata față”, iar ideologul Alexander Dugin a avertizat că eliminarea succesivă a aliaților Moscovei indică o strategie occidentală mai amplă.
• Reacția Rusiei este influențată și de precedentul din 2011, când înlăturarea și uciderea lui Muammar Gaddafi, în urma intervenției NATO, a marcat o ruptură majoră în raportarea Kremlinului la Occident. Evenimentul a fost perceput la Moscova drept dovada că liderii incomozi pot fi eliminați dacă își pierd protecția strategică.
• Cu toate acestea, poziția oficială exprimată de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a inclus și o notă de pragmatism: dezamăgire față de eșecul negocierilor americano-iraniene, dar apreciere pentru eforturile Washingtonului de mediere a păcii în Ucraina.
• Mesajul transmis este clar. Moscova condamnă ferm eliminarea unui aliat, însă nu își ajustează obiectivul principal. Prioritatea rămâne conflictul din Ucraina și menținerea canalelor de dialog utile intereselor ruse. Dincolo de retorica dură, reacția Rusiei reflectă o combinație de precauție strategică, calcul politic și preocupare pentru propria stabilitate internă.
Sursa: Politico