Slăbirea garanțiilor de securitate din partea SUA și extinderea operațiunilor ucrainene împotriva flotei petroliere rusești cresc presiunea asupra României, una dintre cele mai expuse țări NATO la o posibilă reacție a Rusiei. Declarația oficială a secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, conform căreia SUA „nu vor interveni cu trupe” și vor furniza doar arme, reduce credibilitatea umbrelei americane în regiune, o vulnerabilitate directă pentru România.
• România deja a fost afectată de conflict: drone rusești au trecut frontiera României în timpul atacurilor asupra porturilor de pe Dunăre, într-o încercare a Moscovei de a bloca exporturile ucrainene.
• Intensificarea loviturilor asupra „flotei din umbră” rusești, inclusiv în Marea Neagră, crește riscul ca Moscova să considere România un stat care facilitează sabotajul ucrainean. Susținerea pentru Kiev (militară, logistică și prin culoarele de export) amplifică profilul României ca potențială țintă.
• Posibilele represalii ar putea include atacuri hibride, operațiuni de sabotaj sau intimidare militară la Marea Neagră. Precedente există: infiltrări de drone în spațiul aerian românesc și presiuni asupra navigației civile din zonă.
• În paralel, regiunea devine mai instabilă deoarece unele state europene oferă semnale divergente: Slovacia și Ungaria dau vina pe Ucraina, nu pe Rusia, iar ritmul de reînarmare al Europei rămâne lent. Pentru România, cu o frontieră directă cu războiul și responsabilități majore în NATO, aceste decalaje sunt critice.
• În lipsa unui acord de pace și cu o Americă mai reticentă, România rămâne unul dintre punctele unde Rusia ar putea testa reacția Alianței.
Sursa: Independent