Un nou studiu realizat de University College London arată, pe baza a 22 de ani de date satelitare (2002–2024), că rezervele de apă ale Europei se diminuează rapid. Măsurătorile indică scăderi constante ale apei subterane și ale umidității solului în sudul și sud-estul continentului, cu România inclusă în zona vulnerabilă.
• Sudul și centrul Europei – Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania, România și Ucraina – înregistrează pierderi accentuate de apă. În schimb, nordul și nord-vestul, inclusiv Scandinavia, se confruntă cu un trend de ușoară creștere a rezervelor.
• În România, tendința europeană se resimte prin diminuarea apelor subterane în zonele agricole din sud și est, unde secetele repetate reduc nivelul freatic cu procente de două cifre, potrivit estimărilor naționale recente. În același timp, fenomenele de ploi torențiale cresc pierderile prin scurgere rapidă, limitând reîncărcarea naturală a pânzei freatice.
• La nivel european, extracțiile totale din ape de suprafață și subterane au scăzut între 2000 și 2022, dar exploatarea apelor subterane a crescut cu 6%. Această creștere este atribuită, în principal, consumului public (18%) și agriculturii (17%). În 2022, apa subterană a asigurat 62% din alimentarea publică și 33% din nevoile agricole ale UE.
• Comisia Europeană propune o strategie de reziliență a apei, cu obiectiv de creștere a eficienței cu „cel puțin 10% până în 2030”, în contextul unor pierderi masive: între 8% și 57% din apă se pierde prin rețelele de distribuție.
• Pentru România, aceste evoluții indică riscuri crescute pentru securitatea alimentară, agricultură și ecosisteme. Fără investiții rapide în reducerea pierderilor, refacerea infrastructurii și gestionarea inteligentă a apei, punctele critice ale secetei vor deveni o realitate anuală.
Sursa: The Guardian