Partenerii comerciali ai Statelor Unite, presați de politicile tarifare imprevizibile ale președintelui american, Donald Trump, își caută tot mai activ adăpost în acorduri economice între ei. După un an de amenințări cu taxe vamale punitive, aliații tradiționali ai Washingtonului încearcă să-și reducă dependența de o Americă devenită mai protecționistă și mai puțin previzibilă.
Statele Unite au folosit în ultimele luni tarifele ca instrument de presiune asupra unor parteneri precum Uniunea Europeană, Japonia sau Coreea de Sud, forțându-i să accepte acorduri dezechilibrate și promisiuni de investiții masive în economia americană. Însă aceste acorduri s-au dovedit fragile: administrația Trump a găsit rapid noi pretexte pentru a amenința cu alte sancțiuni comerciale, chiar și împotriva unor țări care credeau că au făcut suficiente concesii.
Reacția a fost o accelerare a cooperării comerciale între alți actori globali.
Uniunea Europeană și India au anunțat recent un acord istoric, negociat timp de aproape două decenii, care deschide piețe uriașe pentru exportatori și reduce barierele tarifare.
La fel, tratatul dintre UE și țările Mercosur din America de Sud, discutat timp de 25 de ani, va crea o zonă de liber-schimb de peste 700 de milioane de consumatori. Pentru economiști, presiunea exercitată de Washington a funcționat ca un catalizator: negocieri lente au fost grăbite de nevoia de alternative la piața americană.
Consecințele nu sunt doar comerciale. Mai multe guverne europene își reduc utilizarea serviciilor digitale americane, iar băncile centrale și investitorii globali își diminuează expunerea pe dolar, orientându-se spre aur.
Aceste mișcări pot slăbi influența financiară a SUA și pot duce, în timp, la dobânzi mai mari și la scumpiri pentru consumatorii americani.
Casa Albă respinge ideea unei pierderi de statut internațional și susține că dolarul va rămâne moneda dominantă a lumii. Totuși, chiar și unii susținători ai lui Trump privesc cu îngrijorare scăderea ponderii titlurilor de stat americane deținute de alte bănci centrale, considerând datoria publică o vulnerabilitate strategică.
Președintele SUA mizează pe faptul că multe state nu își pot permite să se îndepărteze prea mult de Statele Unite, cea mai mare economie și cea mai mare piață de consum din lume. Țări precum Coreea de Sud sau Canada (75% dintre exporturi merg în SUA), profund legate de SUA prin comerț și securitate, au spațiu limitat de manevră.
Totuși, semnalele sunt clare: politicile comerciale agresive ale Washingtonului determină o parte tot mai mare a lumii să caute rute ocolitoare. În loc să consolideze poziția Statelor Unite, strategia tarifară riscă să accelereze diversificarea relațiilor economice globale și să reducă rolul central al Americii în sistemul comercial internațional.
Sursa: APNews