Industria energiei nucleare traversează un moment de cotitură, determinat de convergența unor tehnologii noi, a cererii în creștere din partea marilor companii tehnologice și a schimbărilor de reglementare. Start-upuri precum TerraPower, fondată de Bill Gates, și Oklo, susținută de Sam Altman, încep să semneze acorduri majore cu operatori de centre de date, inclusiv Meta, într-un context în care consumul de energie al infrastructurii de inteligență artificială crește accelerat.
Sectorul nuclear a stagnat timp de decenii în Statele Unite, în principal din cauza costurilor ridicate și a întârzierilor mari ale proiectelor. Centrala Vogtle din Georgia, singura extindere nucleară majoră din ultimii aproape 30 de ani, a necesitat 15 ani pentru finalizare și a costat peste 35 de miliarde de dolari, depășind semnificativ bugetul și calendarul inițial. Între timp, gazul natural și energiile regenerabile au dominat producția de electricitate, iar energia nucleară a rămas sub 20% din sistemul energetic american.
Situația începe însă să se schimbe pe fondul cererii crescute de electricitate, alimentată de dezvoltarea centrelor de date pentru inteligență artificială. Marile companii tehnologice, numite „hyperscalers”, construiesc rapid infrastructură informatică de mari dimensiuni, iar acestea necesită surse stabile și continue de energie. Meta a semnat un acord cu TerraPower și Oklo pentru dezvoltarea unor reactoare modulare mici cu o capacitate totală de aproximativ 4 gigawați, suficientă pentru alimentarea a aproape trei milioane de locuințe. Energia produsă va susține inclusiv campusul Meta dedicat inteligenței artificiale din Ohio.
Reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, reprezintă o schimbare majoră față de reactoarele nucleare tradiționale. Acestea sunt proiectate pentru a fi construite mai rapid, uneori în doar trei ani, și pot fi extinse progresiv prin adăugarea de module suplimentare, în funcție de necesarul de energie. Această flexibilitate le face atractive pentru companiile tehnologice care anticipează creșteri continue ale consumului.
TerraPower construiește în prezent prima sa centrală SMR în Kemmerer, Wyoming, cu o capacitate de 345 megawați, care ar urma să fie finalizată în 2030 și conectată la rețea în 2031. Compania estimează că va avea mai multe centrale în construcție până la începutul anilor 2030, inclusiv reactoare dedicate alimentării centrelor de date Meta. Oklo, fondată în 2013, dezvoltă propriile reactoare în Idaho și Ohio, primul reactor comercial fiind programat să devină operațional în intervalul 2027–2028.
Tehnologia utilizată de TerraPower și Oklo diferă de cea a centralelor nucleare convenționale. În locul apei, acestea folosesc sodiu lichid ca agent de răcire. Sodiul permite transferul mai eficient al căldurii și funcționarea la presiuni mai scăzute, ceea ce reduce necesarul de structuri masive de protecție din beton și oțel și poate scădea costurile de construcție. TerraPower a integrat și sisteme de stocare termică cu sare topită, care permit stocarea energiei și eliberarea acesteia în perioadele de cerere ridicată.
Creșterea interesului pentru energia nucleară este determinată și de schimbări economice. Gazul natural, care reprezintă peste 40% din producția de electricitate în Statele Unite, devine mai scump, iar turbinele necesare pentru centralele pe gaz au liste de așteptare lungi. Energia solară și eoliană continuă să crească, dar depind de condițiile meteorologice și de schemele de subvenții, care în unele cazuri sunt reduse.
Cererea totală de electricitate în Statele Unite este estimată să crească între 50% și 80% până în 2050, ceea ce impune dezvoltarea de noi capacități energetice. Administrația americană și Departamentul Energiei au lansat programe pentru accelerarea construcției reactoarelor nucleare, cu obiectivul de a crește capacitatea nucleară de la aproximativ 100 gigawați în prezent la 400 gigawați până la jumătatea secolului.
În paralel, alte companii tehnologice investesc în proiecte nucleare. Google colaborează cu Kairos Power pentru dezvoltarea a 500 megawați de capacitate nucleară până în 2035, iar Amazon sprijină compania x-Energy în planuri de construire a 5 gigawați de reactoare modulare până în 2039. De asemenea, dezvoltatorul tradițional Westinghouse construiește reactoare mari AP1000, fiecare cu o capacitate de 1,1 gigawați.
Un alt aspect important îl reprezintă aprovizionarea cu combustibil nuclear. Statele Unite încearcă să își consolideze lanțurile de aprovizionare cu uraniu, în condițiile în care Rusia domină o parte semnificativă a capacităților globale de îmbogățire. Oklo dezvoltă tehnologii de reciclare a combustibilului nuclear, care ar putea extinde semnificativ durata de utilizare a resurselor existente.
Expansiunea energiei nucleare ridică însă și preocupări privind reglementarea și siguranța. Autoritățile americane au modificat unele proceduri pentru a accelera aprobarea reactoarelor, transferând anumite responsabilități către Departamentul Energiei. În timp ce susținătorii afirmă că aceste măsuri elimină bariere birocratice inutile, criticii avertizează asupra riscurilor unei supravegheri insuficiente.
În acest context, industria nucleară intră într-o nouă etapă, în care cererea de energie pentru inteligența artificială și centrele de date devine un factor determinant. Reactoarele modulare mici și noile tehnologii de răcire și stocare oferă posibilitatea reducerii costurilor și accelerării construcției, ceea ce ar putea permite energiei nucleare să joace un rol mult mai important în sistemele energetice ale viitorului.
Sursa: Fortune