Motivele războiului cu Iranul rămân neclare în administrația Trump. La câteva zile după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Iran, administrația Donald Trump nu a reușit încă să ofere o explicație coerentă pentru intervenția militară. Justificările oficiale s-au schimbat rapid: de la presupuse planuri iraniene de atac preventiv până la presiuni politice din partea Israelului. Confuzia a devenit evidentă după declarațiile secretarului de stat, Marco Rubio, în Congresul american. Rubio a afirmat că SUA știau că Israelul se pregătea să atace Iranul și că o astfel de acțiune ar fi provocat inevitabil represalii împotriva forțelor americane din regiune. În aceste condiții, administrația Trump ar fi decis să lovească prima, pentru a evita pierderi mai mari.
Această explicație a ridicat imediat două întrebări majore. Prima este dacă administrația a indus în eroare opinia publică atunci când a afirmat că Iranul pregătea un atac iminent asupra Statelor Unite. A doua este rolul real jucat de Israel și de premierul Benjamin Netanyahu în decizia Washingtonului de a intra în conflict.
Democrații din Congres au reacționat dur. Senatorul Mark Warner, vicepreședinte al comisiei pentru informații din Senat, a declarat că, potrivit briefingurilor clasificate primite, nu exista o amenințare iminentă la adresa Statelor Unite. În opinia sa, exista în schimb o amenințare pentru Israel, iar echivalarea acesteia cu o amenințare directă la adresa Americii ar crea un precedent periculos.
Alți senatori au sugerat că declarațiile lui Rubio ar indica faptul că decizia de a ataca Iranul a fost influențată în mare măsură de presiunile guvernului israelian. Administrația Trump respinge însă această interpretare. Casa Albă a insistat că decizia a fost luată independent și că Washingtonul a acționat pentru a preveni un atac iranian.
Președintele Trump a afirmat că Iranul se pregătea să lovească primul și că intervenția americană ar fi putut chiar să accelereze planurile Israelului de a acționa. „Dacă e ceva, s-ar putea să fi forțat mâna Israelului”, a spus el în Biroul Oval.
În ultimele săptămâni, administrația a invocat mai multe motive pentru escaladarea militară. Inițial, Trump a justificat desfășurarea masivă de forțe în Orientul Mijlociu prin represiunea regimului iranian împotriva protestelor interne. Ulterior, argumentul central a devenit programul nuclear al Iranului, despre care oficiali americani au spus că ar putea permite Teheranului să obțină rapid o armă nucleară.
Un alt motiv invocat a fost programul iranian de rachete balistice, despre care Trump a susținut că ar putea amenința în viitor nu doar interesele americane din regiune, ci chiar teritoriul Statelor Unite. Evaluările serviciilor de informații americane indicau însă că Iranul nu ar avea o astfel de capacitate pentru cel puțin un deceniu.
În lipsa unei explicații clare și constante, criticii administrației spun că motivele reale ale războiului rămân neclare, iar justificările par să se schimbe pe măsură ce conflictul se intensifică.
Probabil cea mai coerentă explicație este cea furnizată, pe baza unor surse de la Casa Albă, de NYTimes, conform cărora motivația principală are la bază influența prim-ministrului israelian asupra lui Trump și dorința primului „de 40 de ani” de a declanșa un război împotriva Iranului.
Sursa: The Guardian