Creșterea abruptă a costurilor pentru asigurările de sănătate îi lovește în plin pe milioane de americani cu venituri medii, în special pe cei care își cumpără polițe prin platformele create de Affordable Care Act (ACA), cunoscut ca Obamacare. Pentru un număr tot mai mare de familii, factura lunară la asigurarea medicală a ajuns să depășească rata la creditul ipotecar.
Principala cauză este expirarea, la 31 decembrie, a subvențiilor extinse introduse în timpul pandemiei. Acestea reduceau semnificativ costul polițelor pentru gospodăriile cu venituri peste pragul de 400% din nivelul federal al sărăciei. Congresul nu a reușit să prelungească măsura, iar noile prime calculate pentru 2026 au intrat deja în vigoare.
Lenny și Mandee Wilson, din Charleston, Virginia de Vest, plăteau anul trecut 255 de dolari pe lună pentru o poliță ACA. Din 2026, costul urma să urce la 2.155 de dolari pe lună, aproape de trei ori mai mult decât rata lor ipotecară. Cei doi au renunțat la asigurare și au decis să pună banii într-un fond de urgență, asumându-și riscul de a evita îngrijirile preventive.
Cazul lor nu este izolat. Aproximativ 10% dintre persoanele înscrise în sistemul ACA au venituri peste pragul de 400% din nivelul sărăciei, adică circa 2,5 milioane de oameni. Pentru ei, dispariția subvențiilor înseamnă creșteri dramatice de preț. Potrivit organizației KFF, un asigurat tipic va vedea o majorare medie de 114% a primei anuale, de la 888 de dolari în 2025 la aproape 1.904 dolari în 2026. Pentru familiile cu venituri medii sau peste medie, creșterile sunt adesea mult mai mari.
Un cuplu ipotetic de 63 de ani din Wyoming, cu un venit anual de 85.000 de dolari, ar trece de la o poliță gratuită la una de peste 3.400 de dolari pe lună, adică aproximativ jumătate din venitul brut. Cei mai afectați sunt cei aflați imediat peste pragul de eligibilitate, mai ales persoanele în vârstă și locuitorii statelor cu costuri medicale ridicate.
Brokerii de asigurări spun că unii clienți plâng, alții renunță complet la polițe. Biroul Bugetar al Congresului estimează că, dacă subvențiile nu sunt reintroduse, numărul americanilor neasigurați va crește cu peste patru milioane până în 2034. În prezent circa 8% din populația SUA nu are niciun fel de asigurare medicală.
Politic, subiectul rămâne blocat. Democrații susțin că eliminarea subvențiilor echivalează cu o creștere de taxe pentru clasa de mijloc, în timp ce republicanii afirmă că prelungirea lor ar însemna subvenționarea companiilor de asigurări din bani publici. Președintele Trump a propus recent un plan care ar presupune reducerea primelor și acordarea directă de bani consumatorilor pentru cheltuieli medicale, dar fără detalii clare.
Criza vine într-un moment în care costul vieții rămâne o preocupare majoră. Deși inflația a scăzut, prețurile la alimente și alte bunuri de bază sunt mult peste nivelul de acum cinci ani. Pentru multe familii, asigurarea medicală a devenit o cheltuială imposibil de susținut, forțându-le să aleagă între protecție sanitară și stabilitate financiară.
Sursa: WSJ