Un nou studiu al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene confirmă că încrederea în instituții diferă semnificativ între mediul urban și cel rural, iar aceste diferențe influențează modul în care cetățenii se raportează la Uniunea Europeană, la guvernele naționale și la autoritățile locale, iar România se numără printre țările unde diferențele sunt cele mai mari.
• În 2024, locuitorii din mediul rural din UE au manifestat cea mai ridicată încredere în autoritățile locale și regionale, cu un nivel de 65 %. Orașele se situează la 64 %, iar zonele suburbane la 61 %.
• În România, tendința este similară: locuitorii din sate declară constant încredere mai mare în autoritățile locale decât în cele naționale sau europene.
• Încrederea în UE este însă mult mai divizată teritorial. În primăvara din 2024, 60 % dintre locuitorii din orașele europene aveau încredere în UE, față de 52 % în zonele suburbane și doar 48 % în rural.
• Diferențele sunt evidente și între state: sub 45 % dintre locuitorii rurali au încredere în UE în Franța, Slovenia, Austria, România, Spania și Germania, în timp ce în Finlanda, Suedia, Bulgaria, Danemarca și Portugalia nivelul depășește 65 %, atingând 75 % în Lituania.
• Analiza arată că ruralitatea este asociată în mod distinct cu scăderea încrederii, dincolo de factori precum veniturile, educația sau vârsta. Percepția de a fi „lăsat în urmă” este puternică: 40 % dintre locuitorii rurali ai UE o resimt, cifra urcând la 60 % în zonele izolate.
Sursa: Comisia Europeană