O epidemie de variolă ovină se extinde în Grecia, iar decizia guvernului de a refuza vaccinarea turmelor riscă să provoace nu doar prăbușirea sectorului zootehnic, ci și scumpirea unuia dintre cele mai cunoscute produse ale țării: brânza feta. De la apariția primului focar în nordul Greciei, în 2024, autoritățile au sacrificat peste 470.000 de oi și capre și au închis aproximativ 2.500 de ferme. Regulamentele sanitare internaționale impun uciderea întregii turme la detectarea unui singur caz, deoarece boala este extrem de contagioasă. Consecințele economice sunt dramatice: 80% din laptele de oaie și capră produs în Grecia este destinat fabricării brânzei feta.
Fermierii cer vaccinuri, oferite gratuit de Comisia Europeană, dar guvernul de la Atena preferă continuarea sacrificărilor. Ministrul agriculturii, Konstantinos Tsiaras, susține că o campanie națională de vaccinare ar duce la declararea Greciei drept zonă endemică, ceea ce ar afecta exporturile de animale. „Oamenii de știință nu recomandă vaccinarea”, a afirmat el.
Problema este că, deși nu există un vaccin autorizat în Uniunea Europeană, există vaccinuri eficiente folosite în alte regiuni ale lumii. Legislația europeană permite utilizarea lor în situații de urgență. Comisia amintește și precedentul anilor '80, când Grecia a stopat o epidemie similară tocmai prin vaccinare.
Între timp, industria feta este amenințată direct. Grecia produce anual peste 97.000 de tone de feta, din care mai mult de două treimi merg la export. În 2024, vânzările au adus un record de 785 de milioane de euro. Crescătorii avertizează că prețul brânzei a crescut deja și va exploda în primăvară, când lipsa laptelui se va resimți pe deplin. „Dacă nu există un răspuns imediat, feta va deveni un produs de lux”, spune Vaso Fasoula, o fermieră din Tesalia, care și-a izolat cele 2.500 de oi pentru a le proteja de boală.
Refuzul vaccinării a declanșat proteste masive: de peste 40 de zile, fermierii blochează șosele în toată țara și cer introducerea urgentă a vaccinării. Unii merg mai departe și susțin că poziția guvernului nu este dictată doar de considerente sanitare, ci și de dorința de a ascunde un scandal legat de subvențiile agricole. Procuratura Europeană investighează cazuri în care ar fi fost obținute fonduri pentru animale sau terenuri inexistente. Potrivit crescătorilor, o campanie de vaccinare ar scoate la iveală numărul real de animale din țară, prin cantitatea de doze utilizate.
Situația este agravată de dezastrele recente. Regiunea Tesalia, care produce un sfert din hrana Greciei, a fost lovită de inundații severe în 2023, apoi de epidemii succesive la animale. În unele sate, doar una din zece ferme mai funcționează. Crescătorii povestesc cum și-au văzut animalele îngropate în gropi comune chiar pe terenurile lor.
Autoritățile avertizează și asupra vaccinărilor ilegale: aproximativ un milion de doze ar fi fost folosite fără control, ceea ce distorsionează datele epidemiologice.
În lipsa unei schimbări de strategie, variola ovină riscă să devină endemică, iar brânza feta — simbol al bucătăriei grecești și produs protejat în UE — ar putea deveni rară și scumpă. Criza sanitară s-a transformat astfel într-o criză economică și politică, cu miza clară: supraviețuirea unui sector agricol și a unui brand național.
Sursa: Politico