Presiunea asupra Groenlandei se menține pe agenda lui Donald Trump, care folosește orice ocazie pentru a-și anunța intenția de a obține controlul asupra insulei, în pofida opoziției ferme din partea Danemarcei, Groenlandei și a Congresului american. Casa Albă susține că un transfer al suveranității ar întări NATO și ar consolida apărarea antirachetă în Arctica, integrând insula în proiectul „Golden Dome”, element central al noii viziuni de securitate a administrației Trump. Stupefacția europeană are la bază două elemente centrale: Danemarca nu a refuzat extinderea prezenței americane în Groenlanda, iar afirmațiile lui Trump, conform căreia în jurul insulei sunt vase rusești și chineze nu are nicio bază faptică.
• Pe timpul întâlnirii de ieri dintre oficialii americani și cei danezi și respectiv groenlandezi, cei americani au prezentat părții daneze un set detaliat de argumente privind riscurile strategice din regiune și necesitatea ca alianța să privească Groenlanda ca pe un activ esențial. Mesajul: achiziția insulei ar fi logică, nu coercitivă, iar aliații ar trebui să ajungă la o „decizie de bun-simț”. Danemarca și Groenlanda au răspuns politicos, dar tranșant: suveranitatea nu este de vânzare.
• Întâlnirea de la Washington dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, pe de o parte, și vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, pe de altă parte, nu a schimbat dinamica. Partea daneză a subliniat că SUA beneficiază deja de acces militar amplu în baza unui acord vechi de 75 de ani și că nu există nicio nevoie strategică reală de a schimba proprietatea teritoriului. De asemenea, partea daneză a respins insinuările privind un pericol iminent din partea Chinei în regiune.
• În Senat, reacția a fost severă și bipartizană, câțiva senatori avertizând că preluarea Groenlandei prin forță ar fi „de neconceput” și ar echivala cu atacarea unui aliat NATO. Un nou sondaj arată că 86% dintre americani se opun categoric ideii.
• Camera Reprezentanților a adoptat un ton și mai dur, unii congresmeni comparând planul cu cele mai controversate episoade de expansiune teritorială din istorie. Danemarca a răspuns anunțând creșterea prezenței sale militare în și în jurul Groenlandei, pentru a liniști SUA, fără a ceda suveranitatea.
• În acest context, cele trei părți au convenit doar formarea unui grup de lucru pentru a discuta preocupările americane, fără a deschide calea către negocieri teritoriale. Dar decalajul dintre ambițiile Casei Albe și limitele impuse de guvernul danez rămâne considerabil.
• Pe scurt, Washingtonul insistă, Copenhaga refuză, iar NATO se trezește prins într-o dispută pe care nu a căutat-o, dar pe care nu o mai poate ignora.
Sursa: KyivPost