La două luni după anunțul unui armistițiu intermediat de Statele Unite, Gaza continuă să fie un loc în care moartea și suferința domină în fiecare zi. Deși ritmul loviturilor israeliene a scăzut în comparație cu cei doi ani de război intens, în care mureau în medie 90 de palestinieni zilnic, bilanțul rămâne dramatic: aproximativ șapte victime pe zi, multe dintre ele civili și copii. Pentru familiile care trăiesc în tabere improvizate, cu drone și focuri de armă în fundal, „încetarea focului” este o etichetă fără acoperire.
• Un exemplu recent este cel al fraților Jumaa și Fadi Abu Assi, de nouă și zece ani, uciși de o rachetă lansată de o dronă în timp ce adunau lemne. Au fost considerați „suspecți” de armata israeliană, pentru că se apropiaseră de „linia galbenă” (vezi imaginea de mai jos), noua frontieră impusă unilateral de armata israeliană.
Credit imagine: AlJazeera
• Termenul „armistițiu” ascunde o realitate mult mai dură. Israelul a păstrat și extins controlul asupra unei porțiuni majore din Gaza, ocupând acum circa 58% din teritoriu și împingând populația palestiniană în zona de coastă, săracă și fără resurse. Analize geografice arată că majoritatea terenurilor fertile se află de partea israeliană a liniei, în timp ce 2,2 milioane de oameni sunt înghesuiți în restul de 42%, o zonă cu infrastructură distrusă și expusă atacurilor.
• Planurile americane și israeliene ar contura o împărțire pe termen nedefinit a Fâșiei Gaza în zone „verzi” controlate militar și „roșii”, lăsate în ruine. Proiectul „alternative safe communities” – tabere cu containere și toalete comune, rezervate doar palestinienilor care trec o procedură de verificare severă – riscă să devină o formă de strămutare permanentizată, respinsă deja de unele organizații umanitare și state europene ca potențial contrară dreptului internațional.
• În acest context, etapele următoare ale armistițiului – retrageri suplimentare, forță internațională de stabilizare, o administrație palestiniană tehnocrată – au rămas vagi. Israelul condiționează orice progres de dezarmarea completă a Hamas, în timp ce statele care ar trebui să contribuie la dezarmare nu sunt dispuse să trimită trupe pentru a lua arme cu forța.
• Pentru oamenii din Gaza, discuțiile diplomatice sunt departe de realitatea trăită. Nouă din zece palestinieni nu mai au locuințe; 81% din clădiri au fost distruse sau grav avariate. Iarna se apropie, iar două furtuni recente au transformat taberele de corturi în bălți de apă murdară, amestecată cu deversări de canalizare. Organizațiile umanitare avertizează asupra riscului iminent de boli infecțioase, inclusiv holeră, pe fondul lipsei de igienă și al exploziei cazurilor de diaree acută la copii.
• Aprovizionarea cu alimente a crescut ușor după 10 octombrie, ajungând în medie la 133 de camioane pe zi, dar este încă mult sub nivelul necesar. Prețurile de bază au scăzut față de perioada de vârf a războiului, însă rămân inaccesibile pentru majoritatea populației, care și-a epuizat economiile și depinde aproape exclusiv de ajutorul umanitar.
• În paralel, Israelul continuă să demoleze cartiere întregi din zona pe care o ocupă, contrar promisiunilor din planul de reconstrucție. Pe linia galbenă apar noi posturi militare, semne ale unei divizări de facto a Fâșiei Gaza. Observatori internaționali avertizează că europenii, arabii și agențiile umanitare riscă să devină complici la consolidarea acestui statu quo, în lipsa unei presiuni reale pentru reluarea procesului de pace.
• Pentru palestinieni, armistițiul nu a adus liniște, ci o fază diferită a aceluiași calvar. Nu există niciun semn de normalitate. „Normalitatea” promisă de armistițiu rămâne, pentru Gaza, o iluzie.
Sursa: TheGuardian