O mamă împușcată în fața unui supermarket. Un bărbat ucis după ce a ieșit dintr-o moschee. Un medic împușcat în timp ce își trata pacienții. CNN arată că aceste crime nu mai sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-o criză a violențelor care afectează comunitatea palestiniană din Israel și scoate la lumină diferențe majore în modul în care statul combate criminalitatea.
Cetățenii de origine palestiniană reprezintă aproximativ 20% din populația Israelului, dar sunt victimele unei proporții disproporționat de mari de omucideri. În acest an, rata crimelor a ajuns la o medie de o persoană ucisă pe zi.
Potrivit organizației Abraham Initiatives, 2025 a fost cel mai sângeros an, cu 252 de victime, majoritatea împușcate, iar anul 2026 a început deja cu cel puțin 46 de morți.
Datele indică o inegalitate majoră în aplicarea legii. Conform datelor parlamentului israelian, Knesset, și organizației Eilaf, poliția a rezolvat doar 15% dintre crimele comise în comunitățile arabe, comparativ cu 65% în cazul victimelor evreiești. Această diferență a alimentat percepția larg răspândită că autoritățile nu acordă aceeași atenție protejării tuturor cetățenilor.
Cetățenii de origine palestiniană ai Israelului sunt descendenții celor care au rămas pe teritoriul statului după înființarea acestuia, în 1948. Deși au cetățenie, mulți afirmă că se confruntă în continuare cu discriminare și marginalizare economică și socială.
În ultimele săptămâni, zeci de mii de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva valului de crime. La un protest major desfășurat în orașul Sakhnin, participanții au scandat: „Nu uciderii, nu morții, vrem să trăim în dreptate”. Protestele s-au extins ulterior la nivel național, cu greve și demonstrații aproape zilnice, însoțite de steaguri negre și acțiuni simbolice menite să atragă atenția asupra crizei.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a calificat combaterea criminalității din comunitatea arabă drept o „obligație morală” și o prioritate națională. De asemenea, șeful poliției, Daniel Levi, a descris situația ca fiind o „urgență națională” care necesită intervenția tuturor instituțiilor statului.
Pentru multe familii afectate, aceste declarații nu oferă consolare. Qasem Awad își plânge fiul, Abdullah, un medic de 30 de ani, ucis în timp ce trata pacienți într-o clinică. Tatăl său crede că a fost o victimă colaterală, confundat cu altcineva. La mai mult de un an de la crimă, familia spune că nu a primit nicio informație despre progresul anchetei.
„Dacă fiul meu ar fi fost evreu, criminalul ar fi fost prins într-o oră”, spune Awad, reflectând o percepție larg răspândită în comunitate.
Potrivit organizațiilor care monitorizează fenomenul, crima organizată a profitat de slaba prezență a statului în unele orașe arabe. Raportul Eilaf arată că trei din patru crime au loc în spații publice, ceea ce indică o „normalizare periculoasă” a violenței și o lipsă de teamă față de consecințe.
Creșterea dramatică a numărului de crime coincide cu mandatul ministrului securității naționale, Itamar Ben Gvir, o figură controversată, cunoscută pentru pozițiile sale radicale. Datele arată că omuciderile în comunitatea arabă s-au dublat în 2023, primul său an complet în funcție. Criticii spun că decizia sa de a reduce finanțarea unor programe de prevenire a criminalității a agravat situația.
Ben Gvir respinge acuzațiile și susține că a alocat resurse importante pentru combaterea criminalității. El afirmă că rata crimelor a scăzut în rândul populației evreiești și atribuie creșterea violenței din comunitatea arabă unor decenii de neglijență și altor factori instituționali.
În paralel, guvernul a decis să redirecționeze aproximativ 70 de milioane de dolari dintr-un program de dezvoltare economică pentru comunitatea arabă către poliție. Organizațiile pentru drepturile civile au criticat decizia, avertizând că reducerea investițiilor în educație și locuințe ar putea agrava cauzele profunde ale criminalității.
Experții spun că violența reflectă probleme structurale mai largi, inclusiv marginalizarea socială, lipsa oportunităților economice și încrederea scăzută în instituții. În acest context, grupările criminale au reușit să-și extindă influența.
Criza criminalității din comunitatea arabă din Israel nu este doar o problemă de securitate, ci și una de echitate și încredere. Modul în care statul va răspunde acestei crize ar putea defini relația dintre instituțiile israeliene și una dintre cele mai mari minorități ale sale pentru mulți ani de acum înainte.
Sursa: CNN