Conform unei organizații israeliene, cel puțin 12.135 de cetățeni americani (plus încă 1.207 cu dublă cetățenie suplimentară), 6.127 francezi, 5.067 ruși, 3.901 ucraineni, 1.686 britanici (plus încă 383 cu alt pașaport suplimentar), 1.686 brazilieni, 1.675 de români, 1.668 germani, 609 argentinieni, 589 sud-africani, 505 canadieni, 181 mexicani și 112 columbieni servesc în armata Israelului. În total, peste 50.000 de militari israelieni dețin cel puțin o altă cetățenie, reprezentând aproape 8% din efectivele totale, într-un context în care ofensiva Israelului în Gaza, începută în octombrie 2023, a provocat peste 72.000 de morți palestinieni, conform organizațiilor pentru drepturile omului.
Datele au fost obținute de organizația israeliană Hatzlacha și arată pentru prima dată amploarea participării cetățenilor străini sau cu dublă cetățenie în armata Israelului. Armata israeliană are aproximativ 169.000 de militari activi și 465.000 de rezerviști, iar prezența cetățenilor cu pașapoarte occidentale sau din alte țări este semnificativă.
Statele Unite se află pe primul loc, cu o diferență foarte mare față de celelalte țări. Franța ocupă locul al doilea, urmată de Rusia și Ucraina. Europa occidentală este bine reprezentată, inclusiv Germania și Marea Britanie, iar participarea este extinsă și în America Latină, Canada și Africa de Sud.
Este important de menționat că unii militari sunt numărați de mai multe ori, deoarece dețin mai mult de două cetățenii.
Legea israeliană privind serviciul militar obligatoriu nu se aplică cetățenilor cu dublă cetățenie care trăiesc permanent în alte țări. Pentru aceștia, înrolarea este voluntară.
Acest aspect are consecințe juridice importante. Avocații și experții în drept internațional subliniază că participarea voluntară poate crește răspunderea penală individuală, în special dacă sunt formulate acuzații privind crime de război sau crime împotriva umanității.
Potrivit lui Ilias Bantekas, profesor de drept transnațional, crimele de război implică răspundere penală individuală, indiferent de cetățenia persoanei implicate.
Principiul este clar stabilit în dreptul internațional: faptul că un soldat are dublă cetățenie nu îl protejează de urmărirea penală. De asemenea, unele țări au legi care limitează sau interzic participarea cetățenilor lor în armate străine.
Exemple istorice includ procesele împotriva ofițerilor naziști după al Doilea Război Mondial și procesele legate de conflictele din fosta Iugoslavie.
Principala dificultate este una practică: aducerea persoanelor acuzate în fața unei instanțe.
Până în prezent, nu au fost raportate arestări ale cetățenilor cu dublă cetățenie pentru acțiuni în Gaza, dar mai multe investigații sunt în curs.
În Regatul Unit, organizații pentru drepturile omului au depus un raport de 240 de pagini la poliția metropolitană din Londra, acuzând 10 cetățeni britanici de infracțiuni precum omor, transfer forțat de populație și atacuri asupra personalului umanitar.
În Germania, un soldat în vârstă de 25 de ani este investigat pentru implicare în uciderea civililor palestinieni. Investigații similare sunt în curs în Franța, Italia, Belgia și Africa de Sud.
În Belgia, procurorii au deschis o anchetă împotriva unui cetățean belgiano-israelian în vârstă de 21 de ani.
Conform Convenției ONU privind genocidul din 1948, statele au obligația legală de a preveni și pedepsi genocidul. Țările pot investiga și urmări penal propriii cetățeni pentru astfel de infracțiuni, chiar dacă acestea au fost comise în altă țară.
Palestina este stat membru al Curții Penale Internaționale din 2015, ceea ce permite Curții să își exercite jurisdicția asupra infracțiunilor comise pe teritoriul său.
Mai mult, statele care recunosc Palestina ca stat suveran pot iniția propriile proceduri penale împotriva cetățenilor lor.
Fundația Hind Rajab, cu sediul în Belgia, colectează informații despre soldați israelieni, inclusiv cetățeni străini, folosind materiale publicate pe rețele sociale precum TikTok, Instagram și YouTube.
Organizația a depus deja plângeri împotriva a aproximativ 1.000 de soldați și afirmă că deține informații despre mulți alții.
Într-un caz recent, un judecător brazilian a ordonat investigarea unui soldat israelian aflat în vacanță în Brazilia. Soldatul a părăsit țara înainte de a putea fi interogat.
Ca reacție, armata israeliană ar fi ordonat militarilor implicați în operațiuni de luptă să își ascundă identitatea.
Deși cadrul juridic internațional permite urmărirea penală, obstacolele sunt semnificative. Printre acestea se numără dificultatea obținerii probelor și reticența unor state de a iniția proceduri cu implicații politice sensibile.
Totuși, experții subliniază că infracțiunile internaționale grave nu sunt supuse prescripției. În principiu, persoanele suspectate pot fi urmărite penal oricând, inclusiv la mulți ani după încheierea conflictului.
Participarea a zeci de mii de cetățeni cu dublă cetățenie în armata israeliană reflectă caracterul internațional al conflictului din Gaza și ridică întrebări complexe privind responsabilitatea juridică individuală.
În funcție de evoluțiile politice și juridice, este posibil ca în anii următori instanțele naționale și internaționale să joace un rol tot mai important în examinarea responsabilității individuale a celor implicați în conflict.
Sursa: AlJazeera