BBC arată că valul de proteste izbucnit în Iran la sfârșitul lunii decembrie s-a extins cu o viteză surprinzătoare și a cuprins cel puțin 17 dintre cele 31 de provincii ale țării. Este cea mai amplă provocare la adresa sistemului teocratic de la mișcarea „Femeie, Viață, Libertate”, declanșată în 2022 după moartea lui Mahsa Amini.
• Cuaza protestelor a fost prăbușirea bruscă a monedei naționale, care a generat furie în capitala Teheran pe 28 decembrie. În doar câteva zile, manifestațiile s-au răspândit în peste 50 de orașe și localități, inclusiv în zone considerate anterior bastioane ale loialității față de stat. Filmările geolocalizate arată demonstrații în Qom și Mashhad, orașe cu adânci rădăcini religioase și simboluri ale sprijinului pentru Republica Islamică.
• Escaladarea marchează o schimbare periculoasă pentru regim. Experții subliniază că dezordinea din aceste centre religioase sugerează că baza tradițională de susținere a regimului resimte acut criza economică. În 2022, represiunea a fost extrem de violentă - peste 550 de morți - iar autoritățile au părut inițial mai prudente în reacția la noile proteste. Totuși, după declarațiile liderului suprem Ali Khamenei, care a cerut ca „răzvrătiții să fie puși la punct”, forțele de ordine au început să utilizeze din nou muniție reală, gaze lacrimogene și violență directă.
• Deși procurorul general a încercat să transmită un mesaj ambivalent—între „a asculta nemulțumirile reale” și „a pedepsi ferm agitatorii”—structurile militare de elită, precum Gardienii Revoluției, au anunțat că nu vor tolera adunările în stradă. Situația a degenerat rapid în unele zone. În Malekshahi, în provincia Ilam, cel puțin trei sau patru persoane au murit într-o confruntare intensă după ce protestatarii s-au apropiat de clădiri oficiale. În orașul Ilam, filmările arată forțe de securitate trăgând spre zona Spitalului Imam Khomeini.
• BBC a confirmat până acum identitatea a cel puțin 11 protestatari uciși. Organizația HRANA estimează că numărul total depășește 35 de morți, incluzând și membri ai forțelor de securitate. În Fasa, cadre în echipament tactic au deschis focul asupra mulțimii. În alte orașe, tensiunea a escaladat reciproc: protestatarii au aruncat cu pietre în poliție, au incendiat o secție în Azna și, într-o scenă dramatică, un ofițer pe motocicletă a fost atacat cu un dispozitiv incendiar improvizat.
• Mișcarea a pornit de la probleme economice profunde: sancțiuni, corupție, deprecierea monedei și scăderea nivelului de trai. Însă sloganurile din ultimele zile arată o radicalizare. Mulțimile scandează direct împotriva ayatollahului Khamenei. Sunt vehiculate mesaje pro-Pahlavi, cereri de schimbare a regimului și proclamarea sfârșitului ordinii instaurate în 1979.
• Totuși, deși protestele sunt extinse și furioase, nu există încă un plan coerent care să amenințe existențial statul iranian. Forțele de securitate rămân loiale, iar regimul controlează instrumentele represive. Riscul major este însă ca reacția violentă să amplifice resentimentul popular și să erodeze moralul structurilor de ordine—elemente care, pe termen mediu, pot destabiliza profund regimul.