Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, le-a transmis parlamentarilor americani că declarațiile agresive ale administrației privind Groenlanda nu indică o invazie iminentă, ci un obiectiv mai vechi: achiziția insulei de la Danemarca. Cunoscută fiind însă instabilitatea președintelui SUA, această informație, prezentată de WSJ, nu liniștește probabil pe multă lume. Mesajul lui Rubio, transmis într-un briefing închis, vine după câteva zile în care Casa Albă a ridicat tonul în privința „controlului” asupra Groenlandei, iar Donald Trump a refuzat de mai multe ori să excludă recurgerea la forță. Danemarca a menționat în multiple rânduri că SUA sunt un stat partener și poate extinde prezența militară în Groenlanda dacă dorește, dar mesajul nu a fost pe placul lui Trump.
• Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat public că achiziția Groenlandei este „o prioritate de securitate națională” și că „opțiunile militare sunt mereu pe masă”. Trump a mai încercat să cumpere insula și în primul său mandat, dar insistența actuală este mult mai vizibilă, alimentând tensiuni în interiorul NATO. În alianță există îngrijorarea că un atac american asupra Groenlandei — teritoriu autonom al Danemarcei — ar însemna efectiv sfârșitul NATO.
• Declarațiile lui Rubio au apărut în contextul unui alt dosar delicat: operațiunea americană de capturare a lui Nicolás Maduro. În briefing, senatorul Chuck Schumer a întrebat dacă administrația ia în calcul folosirea forței și în alte zone, precum Mexic sau Groenlanda. Rubio a răspuns minimalizând scenariul militar, însă unii oficiali europeni și senatori americani consideră că recentele acțiuni — de la operațiunea din Venezuela la atacurile din Nigeria și Iran — arată o mai mare disponibilitate a lui Trump de a folosi forța.
• În timp ce Rubio a încercat să calmeze temerile, consilierul Stephen Miller nu a exclus o invazie, declarând că „nimeni nu va lupta militar cu Statele Unite pentru viitorul Groenlandei”. Trump insistă că SUA trebuie să controleze insula pentru a securiza regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei și pentru a obține acces la mineralele critice de acolo.
• Danemarca a propus în schimb extinderea prezenței militare americane și drepturi sporite pentru companiile americane, investind totodată în securitatea insulei. Trump a respins însă aceste inițiative ca fiind insuficiente, ironizând eforturile daneze.
• Între timp, temerile europene cresc. Șase lideri europeni au susținut o declarație comună alături de premierul danez Mette Frederiksen, cerând Statelor Unite să abordeze problemele de securitate din Arctica „colectiv” și în cadrul alianței. Frederiksen a avertizat direct că un atac al SUA asupra unui membru NATO „ar pune capăt tuturor lucrurilor” — de la regulile internaționale la însăși existența alianței.