Uciderea de către autoritățile mexicane a lui Nemesio Oseguera Cervantes, cunoscut drept El Mencho, cu sprijin american, reprezintă una dintre cele mai importante lovituri date crimei organizate mexicane din ultimele decenii. Liderul cartelului Jalisco New Generation (CJNG) construise una dintre cele mai puternice rețele criminale din lume, implicată în trafic global de droguri, contrabandă cu migranți, minerit ilegal și activități economice clandestine. Totuși, puțini analiști cred că moartea lui va însemna sfârșitul organizației.
Imediat după operațiunea forțelor de securitate mexicane, orașe importante, inclusiv Guadalajara, au fost cuprinse de violențe. Incendieri, blocaje rutiere și atacuri coordonate au arătat că, în fapt, cartelul păstrează o capacitate de reacție rapidă. Această demonstrație de forță transmite un mesaj clar: structura CJNG rămâne funcțională, chiar dacă liderul său a dispărut.
Marea întrebare este succesiunea. Cartelurile mexicane tind să fie organizații cu structură familială, iar tranzițiile pașnice au loc de regulă când puterea rămâne în cadrul familiei. În cazul lui El Mencho, mai mulți apropiați au fost arestați, inclusiv un fiu influent extrădat în Statele Unite. Deși soția sa, Rosalinda González Valencia, a avut un rol financiar important, analiștii consideră puțin probabil ca ea să preia controlul într-un mediu dominat de norme profund machiste. Cel mai probabil, conducerea va fi disputată între comandanții de rang înalt, iar lipsa unui consens ar putea declanșa un război intern.
Un astfel de scenariu ar avea consecințe majore pentru Mexic. Istoria recentă arată că fragmentarea cartelurilor duce de obicei la creșterea violenței, deoarece grupurile rivale încearcă să preia teritorii și rute de trafic. Paradoxal, dominația unui singur cartel produce adesea o pace tensionată, în timp ce competiția dintre facțiuni generează haos.
Contextul politic complică și mai mult situația. Guvernul mexican duce deja o confruntare dură cu cartelul Sinaloa, principalul rival al CJNG. Deschiderea unui al doilea front ridică întrebări privind capacitatea statului de a coordona operațiuni simultane împotriva celor mai puternice organizații criminale ale țării. Strategia actuală pare împărțită între o abordare militară, axată pe forță brută, și una polițienească, orientată spre destructurarea rețelelor financiare și a lanțului de comandă — model inspirat parțial din experiența Columbiei.
Moartea lui El Mencho intervine într-un moment delicat și pentru piața drogurilor. CJNG a dominat comerțul global cu metamfetamină și cocaină, iar oficiali americani susțin că organizația începea să pătrundă pe piața fentanylului, până acum controlată în mare parte de Sinaloa. Dacă această extindere continuă sub o nouă conducere, consecințele pentru securitatea regională și pentru criza opioidelor din Statele Unite ar putea fi semnificative.
Deși eliminarea liderilor cartelurilor produce impact mediatic și simbolic, experiența ultimelor decenii arată că astfel de lovituri rareori distrug organizațiile. Cartelurile se adaptează, se fragmentează sau se reorganizează. Iar cererea globală rămâne ridicată: milioane de oameni consumă cocaină și alte droguri, alimentând un sistem criminal care supraviețuiește liderilor săi.
Moartea lui El Mencho poate marca sfârșitul unei ere, dar nu neapărat sfârșitul cartelului Jalisco. Cel mai probabil, urmează o perioadă de incertitudine, în care echilibrul dintre stat și crima organizată va fi renegociat prin violență.
Sursa: NYTimes