Europa intră în 2026 într-o situație de vulnerabilitate accentuată, confruntându-se simultan cu presiuni externe, o conducere fragilă și un mediu internațional tot mai puțin cooperant. Normele politice și instituționale care au susținut stabilitatea europeană timp de decenii se erodează constant, în timp ce marile puteri din exterior profită de slăbiciunile interne ale continentului.
Tensiuni externe: Rusia, China și o Americă tot mai imprevizibilă
• Rusia continuă să preseze Ucraina, refuzând orice concesie pentru a ajunge la armistițiu și parând convinsă că degradarea situației militare ucrainene va forța cedări teritoriale. Kremlinul calculează că Volodimir Zelenski va fi obligat să accepte pretențiile Moscovei. Totuși, susținerea europeană îl încurajează pe liderul ucrainean să respingă presiunea și să lovească infrastructura energetică rusească, în timp ce apără frontul.
• China, pe de altă parte, subminează baza industrială a UE prin competiție agresivă, excedente de producție și politici comerciale strategice.
• În paralel, Statele Unite adoptă un comportament imprevizibil, cu amenințări directe la adresa teritoriului unui aliat NATO și cu o strategie națională ce încurajează ascensiunea partidelor de extremă dreapta în Europa. Într-o lume devenită profund tranzacțională, multilateralismul practicat de Bruxelles pare din ce în ce mai depășit.
Ucraina și echilibrul precar al susținerii occidentale
• Pentru Europa, menținerea implicării americane în Ucraina a fost prioritatea anului 2025 și rămâne obiectivul crucial pentru 2026. Cel mai bun scenariu este continuarea diplomației improvizate dintre Bruxelles și Washington. Însă orice criză suplimentară — în special legată de disputa privind Groenlanda — poate destabiliza acest echilibru fragil.
În cel mai optimist caz, creșterea cheltuielilor militare europene, achizițiile de armament american și sancțiunile împotriva Rusiei vor menține status quoul. În scenariul negativ, atacurile aeriene rusești și riscul unui colaps ucrainean pot reaprinde conflictul într-o formă mai intensă.
Alegerile din Ungaria – un test pentru influența MAGA în Europa
• Scrutinul din Ungaria devine un indicator major al influenței mișcării MAGA asupra aliaților ideologici europeni. Premierul Viktor Orbán, aflat pentru prima dată în 15 ani în poziție reală de vulnerabilitate, încearcă să-și revigoreze baza electorală, confruntându-se cu un rival conservator credibil: Péter Magyar. Stagnarea economică și inflația ridicată complică șansele lui Orbán, iar o eventuală escaladare militară în Ucraina ar putea schimba brusc dinamica internă.
E3 în impas: Franța, Germania și Marea Britanie
• Centrul politic european este slăbit de guverne nepopulare și divizate. Franța a intrat în 2026 fără buget, iar deși un acord modest este probabil până în martie, tensiunile din Adunarea Națională vor menține un climat de criză continuă.
• În Germania, economia rămâne afectată de probleme structurale și de polarizarea ideologică, în timp ce Alternative für Deutschland crește în sondaje înaintea celor cinci alegeri locale din acest an.
• În Marea Britanie, premierul, Keir Starmer, riscă o rebeliune internă după alegerile de la mijlocul mandatului din mai, în care laburiștii se pot clasa pe poziții umilitoare în Scoția, Țara Galilor și la nivel local în Anglia.
Un adevăr ignorat revine în prim-plan
• Europa redescoperă în 2026 ceea ce era considerat cimentat în istorie: libertatea, stabilitatea, prosperitatea și pacea sunt fragile. Perioada de „vacanță istorică” asigurată de Pax Americana s-a încheiat. Supraviețuirea continentului depinde de capacitatea sa de a gestiona agresiunea hibridă rusească, de a influența cursul diplomatic al războiului din Ucraina, de a-și întări competitivitatea economică și de a limita ascensiunea extremei drepte.
• Răspunsul la aceste provocări va decide dacă Europa rămâne un actor relevant sau devine o piesă secundară într-o lume dominată de alții.
Sursa: Politico