Sesiunea anuală de întrebări și răspunsuri a lui Vladimir Putin nu este, contrar promisiunilor Kremlinului, un exercițiu de ascultare a nemulțumirilor populației. Probabil că puțini sunt cei care s-ar aștepta la așa ceva în F. Rusă astăzi, din interiorul sau exteriorul țării. Evenimentul funcționează invers: este o scenă controlată pe care liderul de la Moscova își expune prioritățile politice, într-un format atent regizat, cu milioane de întrebări filtrate în prealabil.
• Contextul a fost mai tensionat ca de obicei. Cu Donald Trump sugerând posibilitatea unui acord de pace la final de an, Kremlinul a folosit maratonul mediatic de vineri, 19 decembrie, pentru a-și consolida poziția. Din cele aproape cinci ore de declarații, se desprind câteva mesaje-cheie.
1. Războiul rămâne axul central
Deși termenul „război” a fost mult timp evitat oficial, Putin a acceptat frontal tema încă din debutul evenimentului. A insistat că operațiunea din Ucraina „merge conform planului”, iar dificultățile sunt puse pe seama birocrației excesive. Mesajul este: Rusia trebuie să rămână mobilizată, iar o „victorie” – definită ca o pace în termenii Moscovei – ar fi aproape. Această retorică ignoră însă semnalele tot mai vizibile de oboseală din societate.
2. „Pace”, dar doar în condițiile Moscovei
Putin s-a declarat „deschis” negocierilor, însă discursul său reia tezele din februarie 2022: Ucraina este descrisă drept un „regim” ilegitim, iar invazia este justificată prin „cauzele profunde”, în special extinderea NATO. Condițiile sugerate – renunțarea Kievului la ambițiile euroatlantice și retragerea din estul țării – ar echivala, în fapt, cu o capitulare.
3. Europa și NATO, ținte directe
Relația cu Europa a fost prezentată în termeni ostili. Putin a ironizat liderii europeni și a acuzat statele occidentale de „jaf” pentru intenția de a folosi activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. Ținta principală a fost secretarul general al NATO, Mark Rutte, criticat pentru avertismentele privind o posibilă confruntare majoră. Mesajul Moscovei este unul condiționat: fără „respectarea intereselor Rusiei”, riscul escaladării rămâne.
4. Către ruși: mobilizare și minimizare a costurilor
Pe plan intern, Putin a încercat să calmeze temerile legate de inflație și stagnare economică, invocând stabilitatea sistemului financiar. În paralel, a susținut că voluntarii se înscriu masiv în armată, inclusiv studenți. Datele independente indică însă pierderi uriașe și dificultăți reale în completarea efectivelor. Costurile umane și psihologice sunt sistematic minimalizate.
5. „Valorile tradiționale” ca liant ideologic
Pe lângă război, Putin a revenit la un alt leitmotiv: opoziția față de drepturile LGBTQ+. A prezentat „valorile tradiționale” drept un element de coeziune națională și chiar de alianță cu state conservatoare din afara Occidentului. Exemplele oferite, inclusiv apologia căsătoriilor timpurii, subliniază direcția ideologică promovată de Kremlin.
Bonus: aparente fisuri în regie
Pe ecranul cu mesaje ale „cetățenilor”, au apărut și comentarii ironice sau critice, catalogând evenimentul drept „circ”. În mod aproape sigur, acestea sunt scăpări calculate pentru a crea aparența autenticității. Rusia lui Putin, spre deosebire de era Stalin, își etalează în fiecare zi public modul în care-și brutalizează cetățenii și face publice modurile în care sunt puse în practică pedepsele care de multe ori frizează absurdul - dată fiind duritatea pedepselor, în raport cu frivolitatea „infracțiunilor”.
Citiți și: Cum arată Rusia astăzi - o țară în prăbușire pe toate planurile
→ Întreaga discuție poate fi citită aici (eng.), pagină pe care este disponibilă și versiunea video (cu traducere simultană în engleză).
Sursa: Politico