Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul riscă să atragă statul evreu într-un labirint geopolitic extrem de complex, dominat de rivalități regionale, interese militare și competiții strategice în Cornul Africii. Deși gestul ar putea oferi Israelului un punct de sprijin militar într-o zonă-cheie pentru securitatea maritimă globală, el vine cu constrângeri serioase impuse de aliați puternici, în special Emiratele Arabe Unite, și cu riscul deteriorării relațiilor cu actori regionali influenți.
→ Dacă nu ești familiarizat cu istoria Somalilandului, vezi aici datele de bază.
• Contextul este deja extrem de tensionat. Turcia și-a consolidat masiv prezența în Somalia în ultimul deceniu, transformând țara într-un veritabil avanpost strategic. Ankara controlează infrastructuri-cheie, administrează portul și aeroportul din Mogadishu, a construit cea mai mare bază militară turcă din afara granițelor sale și a instruit zeci de mii de soldați somalezi. Mai mult, Turcia testează în Somalia rachete balistice și își folosește influența pentru a-și extinde amprenta politică în Africa.
• În acest context, Somalilandul – teritoriu separat de facto de Somalia din anii ’90, dar nerecunoscut internațional – a devenit o miză strategică majoră. Controlul asupra coastei sale, situate la intersecția dintre Oceanul Indian și Golful Aden, este extrem de valoros. Etiopia, rămasă fără ieșire la mare după independența Eritreei, a semnat în 2024 un acord cu Somaliland pentru acces la portul Berbera și construirea unei baze navale, în schimbul recunoașterii politice. Turcia a încercat să blocheze această mișcare, propunând ca Etiopia să folosească în schimb portul Mogadishu.
• În paralel, Emiratele Arabe Unite și-au construit propriul arc strategic în regiune. Abu Dhabi a investit masiv în portul Berbera, a deschis baze militare în Somaliland și controlează puncte-cheie în Socotra și Aden. În Yemen susține Consiliul de Tranziție Sudic, iar în Sudan sprijină forțele paramilitare ale lui Mohamed Hamdan Dagalo, în opoziție cu guvernul recunoscut internațional. Toate aceste mișcări urmăresc consolidarea influenței Emiratelor asupra rutelor maritime din Marea Roșie și Oceanul Indian.
• Israelul se inserează în această arhitectură prin intermediul Emiratelor. Potrivit unor surse, Abu Dhabi ar fi facilitat deja prezența militară israeliană în regiune, inclusiv în arhipelagul Socotra. Negocieri privind o bază israeliană în Somaliland, în schimbul recunoașterii politice, ar fi avut loc cu mult înainte de anunțul oficial. Totuși, Emiratele nu au recunoscut ele însele Somalilandul, preferând să opereze pragmatic, fără asumări politice directe.
• Recunoașterea israeliană vine astfel într-un moment delicat. Pe de o parte, ea poate fi interpretată ca un gest strategic împotriva Turciei și o consolidare a axei Israel–Grecia–Cipru. Pe de altă parte, riscă să plaseze Israelul într-o poziție subordonată față de interesele Emiratelor, care nu doresc o escaladare militară cu rebelii houthi din Yemen și nici o destabilizare regională majoră. Abu Dhabi s-a retras din războiul din Yemen încă din 2019 și a reluat relațiile cu Iranul tocmai pentru a reduce riscurile de securitate.
• Reacțiile regionale nu au întârziat. Turcia, Egiptul, Arabia Saudită și Qatarul au condamnat gestul Israelului, invocând încălcarea suveranității Somaliei. Pentru Egipt, miza este limitarea influenței Etiopiei în Cornul Africii. Pentru Arabia Saudită, recunoașterea Somalilandului este încă un exemplu al politicii expansioniste a Emiratelor prin entități separatiste. Iar pentru Turcia, este o lovitură directă la adresa ambițiilor sale africane.
• În acest context, Israelul ar putea descoperi că prezența sa militară în Somaliland este mai mult simbolică decât operațională, constrânsă de interesele Emiratelor și de echilibrul fragil al regiunii. Deși oficialii israelieni vorbesc despre un potențial avanpost împotriva houthiților, realitatea ar putea impune o abordare mult mai prudentă.
• Pentru Somaliland, însă, miza rămâne clară: recunoașterea internațională deplină. Liderii săi speră că pasul făcut de Israel va fi urmat de Statele Unite. Deocamdată, însă, Washingtonul rămâne reticent, iar fostul președinte Donald Trump a ironizat chiar existența statului nerecunoscut. Totuși, vizite recente ale unor delegații militare americane și recomandările din Project 2025 arată că subiectul nu este deloc închis.
• Astfel, recunoașterea Somalilandului de către Israel nu este un simplu gest diplomatic, ci o mutare într-un joc regional complex, unde fiecare pas poate redesena echilibrele de putere din Cornul Africii și din întregul bazin al Mării Roșii.
Sursa: Haaretz