România în centrul disputei dintre UE și platformele online privind cenzura politică. Un raport de ieri, 3 februarie, al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA susține că, după intrarea în vigoare a Digital Services Act (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni constante asupra marilor platforme pentru a elimina sau limita conținut politic înaintea mai multor runde de alegeri naționale din Europa. Țintele ar fi fost în special mesaje asociate partidelor conservatoare sau populiste. România este prezentată drept cazul cel mai grav, unde intervențiile autorităților și ale instituțiilor europene ar fi atins un nivel fără precedent în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
Alegeri anulate și acuzații de interferență externă
Primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, arată raportul american, a fost câștigat surprinzător de Călin Georgescu, un candidat independent cu discurs populist. Între cele două tururi, Curtea Constituțională a României a anulat scrutinul, pe baza unor informații furnizate de serviciile de informații, potrivit cărora Rusia ar fi sprijinit campania acestuia printr-o operațiune coordonată pe rețelele sociale. Ulterior, autoritățile electorale l-au exclus pe candidat din cursa reluată în 2025, câștigată de un candidat perceput drept favorabil establishmentului.
Raportul american afirmă însă că documente interne ale TikTok contrazic această narațiune. Evaluările interne ale platformei nu ar fi identificat o operațiune coordonată de amploarea invocată de autorități și nu ar fi găsit legături cu Rusia. Singura campanie organizată detectată în favoarea candidatului ar fi provenit din România și ar fi avut un impact limitat.
Solicitări de ștergere motivate politic
Înainte de anularea alegerilor, autoritățile române ar fi transmis platformelor numeroase cereri informale de eliminare a conținutului politic, unele invocând motive vagi sau inexistente juridic. Potrivit documentelor citate, s-a cerut inclusiv eliminarea tuturor materialelor care conțineau imaginea candidatului populist sau a mesajelor considerate „jignitoare” pentru partide aflate la guvernare.
TikTok a avertizat Comisia Europeană asupra riscului de influență politică directă asupra procesului de moderare și a refuzat unele cereri pe motiv de libertate de exprimare.
Au existat și tentative de a impune eliminări globale ale conținutului, nu doar în România. Platforma a recurs în unele cazuri la blocarea geografică a videoclipurilor, dar a refuzat să aplice ștergeri la nivel mondial pe baza legislației unui singur stat. Raportul califică aceste solicitări ca fiind o încălcare a suveranității altor țări, inclusiv a Statelor Unite.
Investigația DSA și extinderea controlului
Deși TikTok ar fi informat atât autoritățile române, cât și Comisia Europeană că nu există dovezi solide privind o operațiune rusă coordonată, Comisia a deschis o investigație oficială în temeiul DSA, acuzând platforma de măsuri insuficiente împotriva „riscurilor sistemice”. În paralel, oficiali europeni ar fi cerut detalii despre procesele interne de moderare și chiar întâlniri directe cu echipele de produs ale platformei, nu doar cu departamentele juridice, sugerând o dorință de influență directă asupra algoritmilor și regulilor interne.
În același timp, ONG-uri finanțate sau acreditate de instituții europene au transmis mii de sesizări privind conținut politic favorabil candidatului populist sau critic la adresa deciziei de anulare a alegerilor. O parte semnificativă dintre aceste materiale a fost eliminată sau restricționată, inclusiv la nivel internațional.
De la combaterea extremismului la controlul discursului politic
Raportul mai susține că mecanisme create inițial pentru combaterea terorismului online au fost extinse până la a include discurs politic legitim. Forumuri și structuri europene dedicate securității digitale ar fi ajuns să eticheteze poziții conservatoare obișnuite drept „extremism”, chiar și atunci când nu încalcă legea sau regulile platformelor.
În viziunea autorilor americani, cazul României reprezintă punctul culminant al unei tendințe: folosirea DSA pentru a impune reguli de moderare politică înainte de alegeri, sub pretextul combaterii dezinformării. Ei avertizează că, deoarece platformele aplică politici comune la nivel global, presiunile europene pot produce efecte și asupra discursului politic din afara UE, inclusiv în Statele Unite.
O problemă de democrație și suveranitate
Concluzia raportului este că anularea alegerilor românești pe baza unor acuzații neconfirmate și campania de restricționare a conținutului politic reprezintă un precedent periculos. În loc să protejeze procesul democratic, intervențiile ar fi dus la suprimarea unor opinii politice legitime și la influențarea indirectă a rezultatului electoral.
Pentru autorii raportului, nu este vorba doar despre România sau despre un candidat anume, ci despre un model de guvernanță digitală care riscă să transforme combaterea dezinformării într-un instrument de control politic al Internetului.