Inițiativa președintelui SUA, Donald Trump, de a crea un Consiliu al Păcii pentru Gaza aduce în prim-plan două prezențe cu puternică încărcătură politică: Rusia și Ungaria. Pe 19 ianuarie 2026, Kremlinul a confirmat oficial că Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura structurii, iar Budapesta a anunțat deja acceptarea. Rusia a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, că analizează propunerea primită pe canale diplomatice și solicită clarificări din partea americană. Posibila implicare a Moscovei este controversată, având în vedere că Rusia se află de patru ani într-un război de agresiune împotriva Ucrainei, conflict soldat cu mii de civili uciși și distrugeri masive de infrastructură. Invitația indică însă dorința Washingtonului de a include actori globali majori în arhitectura de securitate pentru Gaza, chiar dacă aceștia sunt implicați în alte conflicte majore.
• Ungaria a reacționat rapid și pozitiv. Premierul Viktor Orbán a anunțat public acceptarea invitației, subliniind că participarea Budapestei reprezintă o recunoaștere a „eforturilor Ungariei pentru pace”. Astfel, Ungaria devine unul dintre primele state care confirmă implicarea, alături de Kazahstan și Vietnam, consolidându-și profilul diplomatic într-un format internațional inițiat de administrația Trump.
• Consiliul, prezidat de Donald Trump, este parte a planului în 20 de puncte pentru încetarea războiului dintre Israel și Hamas și va superviza guvernanța de tranziție a Fâșiei Gaza. Mandatul inițial este de trei ani, iar obținerea unui loc permanent presupune, potrivit informațiilor apărute în presă, o contribuție de un miliard de dolari.
• Din comitetul executiv fac parte figuri influente precum Tony Blair, Marco Rubio, Jared Kushner și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale. Prezența simultană a Rusiei și Ungariei sugerează că noul format va deveni rapid un spațiu de competiție diplomatică, nu doar un instrument de mediere pentru Gaza.
Sursa: POLITICO